La începutul anului 2026, în municipiul Chișinău, 85 de copii din centrele de plasament trăiesc zilnic cu speranța că vor fi adoptați și vor ajunge într-o familie permanentă. Sunt copii care cresc între zidurile instituțiilor de protecție și care, dincolo de îngrijirea de bază, duc lipsa unui mediu familial stabil, a afecțiunii constante și a sentimentului de apartenență. Autoritățile municipale fac apel către familiile din Republica Moldova să ia în considerare adopția, subliniind că fiecare copil are dreptul la o copilărie trăită în siguranță, într-un cămin.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât o parte dintre acești copii fac parte din grupuri de frați. Din totalul celor 85 de micuți cu statut adoptabil, 22 sunt incluși în astfel de grupuri – patru grupuri formate din câte trei frați și cinci grupuri din câte doi copii. Menținerea fraților împreună este o prioritate pentru autorități, deoarece separarea lor ar putea provoca traume suplimentare. Totuși, acest criteriu face ca procesul de adopție să fie mai dificil, fiind nevoie de familii dispuse să își asume responsabilitatea pentru mai mulți copii simultan.
Un alt element important îl reprezintă copiii cu nevoi speciale. În prezent, 17 dintre micuții aflați în evidență au diverse dizabilități sau necesități medicale și educaționale specifice. Pentru acești copii, șansele de adopție sunt, din păcate, mai reduse, deși ei au nevoie poate cel mai mult de sprijin emoțional, stabilitate și atenție individualizată într-un cadru familial.
Autoritățile precizează că o parte dintre copii se află deja în diferite etape ale procesului de adopție. În total, 22 de copii sunt implicați în proceduri active. Unii așteaptă finalizarea documentelor de către viitorii părinți, alții se află în etapa de potrivire la nivel național, iar câțiva au fost deja încredințați familiilor adoptatoare. De asemenea, mai multe cazuri sunt examinate în instanță, atât pentru adopție națională, cât și pentru adopție internațională, acolo unde nu au fost identificate soluții în interiorul țării.
În paralel, alți copii beneficiază de protecție specializată prin servicii de tutelă și curatelă, fiind monitorizați până la identificarea unei soluții stabile pe termen lung. Autoritățile subliniază că instituționalizarea este o măsură temporară și că obiectivul principal rămâne integrarea fiecărui copil într-o familie, fie prin adopție, fie prin alte forme de îngrijire familială.
Reprezentanții municipalității atrag atenția că adopția nu este un gest simbolic sau un act formal, ci un angajament profund și de durată. Adoptarea unui copil presupune responsabilitate, răbdare și disponibilitatea de a oferi sprijin pe termen lung, inclusiv în momentele dificile. În același timp, autoritățile subliniază că adopția poate schimba radical destinul unui copil, oferindu-i șansa la o viață echilibrată și la un viitor mai sigur.
Familiile interesate să afle mai multe informații despre procedura de adopție sunt încurajate să se adreseze Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului, unde pot primi consiliere, explicații detaliate privind etapele legale și sprijin pe tot parcursul procesului.
