Copiii și adolescenții sunt tot mai prezenți pe rețelele de socializare, însă expunerea timpurie la mediul online vine cu riscuri serioase pentru dezvoltarea lor emoțională, psihologică și financiară. Concluzia aparține invitaților emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, care avertizează că, dincolo de beneficii, platformele digitale creează vulnerabilități greu de controlat fără intervenții clare ale adulților și instituțiilor.
Centrul Internațional La Strada Moldova atrage atenția asupra dimensiunii fenomenului. Potrivit Ludmilei Bodiu, coordonatoare de programe în cadrul organizației, studiile arată că opt din zece copii cu vârste între 11 și 12 ani au deja cont pe cel puțin o rețea de socializare, deși acest lucru nu corespunde etapelor normale de dezvoltare psihologică.
„Vorbim despre patru categorii mari de riscuri”, explică Ludmila Bodiu. „Sunt riscurile de conduită, care țin de comportamentele copiilor în mediul online; riscurile de conținut, unde minorii sunt expuși la materiale nepotrivite vârstei; riscurile de contact, atunci când copiii intră în legătură cu persoane necunoscute din orice colț al lumii; și riscurile de contract, care implică achiziții online, jocuri virtuale sau plăți necontrolate, mai ales în rândul adolescenților.”
Un alt aspect subliniat în emisiune este dificultatea reală de a controla accesul copiilor la platformele digitale. Tudor Lap, formator la Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”, susține că simpla interdicție nu este o soluție eficientă.
„Copiii vor găsi mereu o modalitate de a ocoli restricțiile. Sunt foarte adaptabili, au timp, energie și resurse pentru a ajunge pe platformele care îi atrag. Generațiile actuale au un contact mult mai intens cu lumea digitală decât cele de acum câțiva ani, iar multe lucruri le vin natural, cu sau fără tutoriale”, afirmă Tudor Lap.
În acest context, specialiștii insistă că accentul ar trebui pus pe educație digitală și protecție, nu doar pe blocaje tehnice. Copiii au nevoie de ghidaj, reguli clare și dialog constant cu părinții și profesorii, pentru a înțelege ce riscuri presupune mediul online și cum pot fi evitate situațiile periculoase.
Exemplele internaționale arată însă că unele state aleg soluții radicale. Australia a interzis accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau YouTube. Autoritățile de la Canberra susțin că măsura este menită să reducă fenomenul de cyberbullying, expunerea la conținut neadecvat și riscul de dependență digitală.
Criticii acestor reglementări avertizează însă că efectele reale sunt greu de evaluat pe termen scurt. Ei susțin că adolescenții vor ocoli restricțiile, ceea ce i-ar putea expune la riscuri și mai mari, în afara oricărui control parental sau instituțional.
În lipsa unui echilibru între protecție, educație și responsabilizare, rețelele de socializare rămân un spațiu cu potențial dublu: instrument de dezvoltare, dar și sursă majoră de pericole pentru copii, într-o societate care încă învață cum să-și apere cei mai vulnerabili membri.
