
Ion Creangă, cercetat penal pentru trădare de patrie, a fost demis din funcția de șef al Direcției juridice a Parlamentului Republicii Moldova, la aproape un an și jumătate de la reținerea sa. Legislativul confirmă că eliberarea din funcție a avut loc pe 11 decembrie 2025, moment care a coincis cu atingerea vârstei legale de pensionare, punând capăt oficial prezenței sale în structurile Parlamentului.
Dosarul penal în care este vizat Ion Creangă este unul dintre cele mai grave cazuri de securitate ajunse în instanță în ultimii ani. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi transmis informații clasificate unui reprezentant al serviciilor speciale ale Federației Ruse, folosindu-se de poziția sa din Parlament pentru a avea acces la date sensibile. Acuzațiile vizează fapte încadrate juridic la trădare de patrie.
Creangă a fost reținut în flagrant, în timp ce ar fi primit bani pentru informațiile transmise, fapt confirmat anterior de organele de urmărire penală. Ulterior, el a fost plasat sub control judiciar, măsură care se menține și în prezent, pe durata examinării cauzei în instanță. Ancheta a fost una de durată, având în vedere complexitatea probelor și caracterul clasificat al informațiilor implicate.
Conform Codului penal, Ion Creangă riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat. Procesul se află în faza finală în prima instanță, iar verdictul este așteptat într-un dosar care a stârnit reacții dure în spațiul public și a ridicat semne de întrebare privind securitatea instituțiilor statului.
Demiterea sa din funcție vine tardiv, spun criticii, care subliniază că Ion Creangă a rămas oficial angajat al Parlamentului o perioadă îndelungată, în pofida acuzațiilor extrem de grave. Conducerea Legislativului nu a oferit explicații detaliate despre lipsa unei decizii anterioare, menționând doar cadrul legal legat de statutul funcționarului public.
Cazul Ion Creangă readuce în prim-plan vulnerabilitățile statului în fața influențelor externe și necesitatea unor mecanisme mai stricte de verificare a persoanelor care dețin funcții-cheie. Indiferent de verdictul final, dosarul rămâne un test major pentru justiție și pentru capacitatea Republicii Moldova de a-și proteja instituțiile de riscuri de securitate.