Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a aprobat în ședința din decembrie 2025 proiectul de buget pentru anul 2026, în valoare totală de 151 068,2 mii de lei, care urmează să fie transmis spre aprobare în Parlament. Din această sumă, cea mai mare alocare – 66 603,8 mii de lei – este destinată finanțării formațiunilor politice, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din bugetul CEC va merge către partide, chiar într-un an în care nu sunt programate alegeri generale majore. Această distribuție a resurselor pune în discuție rolul instituției și prioritățile financiare în contextul politic intern.
Pentru funcționarea propriu-zisă a Comisiei Electorale Centrale, inclusiv cheltuielile administrative, salariale și operaționale, sunt prevăzute 48 188,6 mii de lei, un nivel semnificativ, dar inferior finanțării partidelor. Cheltuieli similare sunt estimate și pentru consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea, care vor primi 15 005,2 mii de lei pentru activitățile de desfășurare a proceselor electorale la nivel local. În plus, bugetul include 5 348,2 mii de lei pentru Centrul de instruire continuă în domeniul electoral, menționat ca parte din efortul de consolidare a capacității instituționale a CEC.
În anul 2026 sunt planificate și alegeri locale noi, pentru care CEC a estimat cheltuieli de 13 059,5 mii de lei, sumă destinată organizării și desfășurării acestor scrutine în localitățile unde autoritățile au stabilit date de vot. În plus, pentru implementarea parțială a votului prin corespondență, sistem care încă nu este extins pe scară largă în Republica Moldova, bugetul prevede doar 400 mii de lei, o sumă modestă care, potrivit oficialilor CEC, reflectă faza de testare și menținere a sistemului în anii fără scrutin de amploare.
Această structură bugetară a stârnit reacții în mediul politic și civic, fiind criticate proporțiile alocărilor în contextul în care finanțarea partidelor rămâne dominantă chiar și fără alegeri parlamentare sau prezidențiale programate în anul următor. Experții și analiștii atrag atenția asupra faptului că aceste fonduri, distribuite în mare parte conform rezultatelor scrutinului precedent, pot avantaja partidele deja consolidate și pot crea un dezechilibru în competiția politică la nivel național.
Reprezentanții CEC au precizat că alocările sunt conforme cerințelor legale și că finanțarea partidelor politice este o componentă esențială a sistemului electoral, menită să asigure transparența și activitatea continuă a formațiunilor între ciclurile electorale. În același timp, aceștia subliniază că sumele destinate funcționării instituției și alegerilor locale sunt calculate pentru a acoperi toate costurile anticipate ale activităților din teren.
Parlamentul urmează să discute și să voteze bugetul CEC în sesiunea legislativă următoare, iar decizia finală va influența modul în care instituția își va desfășura activitatea în 2026. În contextul actual, politica rămâne unul dintre cei mai bine finanțați „actori” în spectrul bugetar al instituțiilor democratice din Republica Moldova, ceea ce ridică întrebări despre prioritățile alocărilor publice în anul următor.
