Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, anunță deschis că următoarea sursă de venit pentru buget ar putea veni din taxarea coletelor comandate de pe platforme precum Temu, Shein sau AliExpress. Potrivit calculelor prezentate de el, schimbarea regulilor pentru aceste importuri ar putea aduce la buget peste un miliard de lei pe an, într-un context în care cumpărăturile online de pe site-uri străine au explodat. Practic, autoritățile recunosc că pachetele care intră zilnic în țară nu mai pot fi tratate ca excepții, ci ca un segment serios al economiei, care acum scapă parțial de impozitare.
Guvernul pregătește modificarea regimului de taxare pentru micile colete, iar ministrul invocă două motive principale: siguranța coletelor și corectarea concurenței cu magazinele fizice și online din Republica Moldova. Comercianții locali plătesc taxe, TVA, chirii, salarii și suportă controale, în timp ce o parte dintre mărfurile aduse direct din China ajung la consumatori la prețuri care nu reflectă nici costurile reale, nici obligațiile fiscale. Din această perspectivă, autoritățile încearcă să prezinte măsura nu doar ca o sursă de venit la buget, ci ca o corecție de piață.
Un alt argument ține de siguranță: produsele comandate direct de pe platformele externe scapă adesea de sub lupa controalelor de calitate, conformitate sau siguranță pentru consumatori. De la jucării și cosmetice până la gadgeturi electrice, multe dintre articole ajung la destinatari fără o verificare reală a standardelor. Prin schimbarea regulilor de import și introducerea unor obligații fiscale și de control mai clare, Guvernul promite să facă ordine într-un flux de marfă care până acum a crescut mai repede decât capacitatea de reglementare.
Măsurile urmează să fie discutate și aplicate din 2026, ceea ce înseamnă că autoritățile își rezervă timp pentru consultări cu Serviciul Vamal, comercianți, platforme de curierat și, eventual, reprezentanți ai companiilor interesate. Până atunci, însă, mesajul politic este deja transmis: era „coletelor ieftine și netaxate” se apropie de sfârșit, cel puțin în forma pe care o cunosc acum consumatorii. Cum vor fi structurate concret taxele – praguri valorice, TVA, eventual accize – rămâne o discuție tehnică delicată, care va decide cât de mare va fi impactul asupra buzunarului cumpărătorilor.
Contextul este cu atât mai important cu cât 88 la sută dintre produsele comandate online în Republica Moldova vin deja din China. Platformele precum Temu, Shein sau AliExpress au devenit reflexul standard pentru mulți consumatori care caută prețuri mici și varietate mare, iar volumul de colete a crescut spectaculos în ultimii ani. Fiecare pachet înseamnă însă și bani care ies din economia locală și ajung direct în conturile marilor platforme globale, în timp ce statul încearcă acum să recupereze o parte din acest flux prin taxare.
Criticii acestor schimbări vor avertiza, inevitabil, că taxarea coletelor riscă să lovească în primul rând în consumatorii cu venituri mici, pentru care platformele externe au devenit singura sursă de haine, încălțăminte sau produse de uz casnic la prețuri accesibile. Susținătorii vor replica faptul că nu poți construi o economie sănătoasă pe importuri masive, aproape neimpozitate, care sufocă retailul local. În final, felul în care va fi calibrată această taxare – cine, ce și cât plătește – va arăta dacă Guvernul urmărește doar un miliard de lei în plus la buget sau și o strategie coerentă de echilibrare a pieței dintre giganții online și comerțul din Republica Moldova.
