Republica Moldova a depus o ofertă oficială pentru preluarea activelor companiei ruse Lukoil de pe teritoriul țării, o decizie care ar putea schimba fundamental piața de carburanți. Potrivit ministrului Energiei, Dorin Junghetu, oferta este valabilă până la 17 noiembrie, iar negocierile se desfășoară intens cu parteneri din Bulgaria, România și compania Rompetrol. Scopul este clar: reducerea dependenței de capitalul rusesc și securizarea aprovizionării energetice a țării.
Lukoil deține în prezent peste 100 de benzinării, trei depozite de carburanți și un terminal de gaze lichefiate, controlând aproape o treime din piața internă. Vânzarea acestor active a fost anunțată după ce Statele Unite și Marea Britanie au impus noi sancțiuni companiilor petroliere ruse, iar Chișinăul încearcă acum să transforme această retragere într-o oportunitate economică și strategică.
Ministerul Energiei susține că interesul statului este dublu — economic și de securitate. În ultimii ani, dependența de carburanții importați din surse dominate de capital rusesc a expus țara la riscuri majore, mai ales în perioade de criză geopolitică. Preluarea infrastructurii Lukoil ar permite Republicii Moldova să controleze fluxurile de combustibil, să reglementeze mai bine prețurile și să protejeze rezervele naționale.
Oficialii moldoveni au anunțat că analizează mai multe scenarii de achiziție, inclusiv parteneriate public-private, cu participarea companiilor din România și Bulgaria. În acest sens, Rompetrol, subsidiară a grupului kazah KazMunayGas, și-a exprimat deja interesul pentru o colaborare strategică, care ar putea include administrarea rețelei de distribuție și modernizarea depozitelor.
Experții din domeniu consideră că o eventuală preluare de către stat ar reprezenta un pas decisiv spre independența energetică, dar avertizează că tranzacția trebuie făcută cu maximă transparență. Valoarea estimată a activelor depășește 1,5 miliarde de lei, iar procesul de negociere implică și aprobarea Comisiei pentru Situații Excepționale.
Dacă oferta Moldovei va fi acceptată, aceasta ar deveni prima acțiune majoră de naționalizare strategică din ultimii 30 de ani — un semnal clar că statul vrea să recapete controlul asupra infrastructurii energetice critice, într-un moment tensionat pentru regiune.
