La Edineț, natura a cedat sub greutatea indiferenței. Canalizarea centrală a orașului s-a revărsat din nou direct în iazul Moldovenesc, transformându-l într-o baltă toxică. Peștii mor în masă, iar flora acvatică este distrusă de apele menajere pline de substanțe nocive. Locuitorii povestesc că mirosul greu se simte pe mai multe străzi, iar aerul a devenit irespirabil. „E ca și cum ai trăi lângă o groapă de gunoi lichidă”, spun oamenii disperați.
Problema nu este una nouă. Stația de pompare din coada iazului, veche și prost întreținută, a devenit o sursă constantă de poluare. De ani întregi, apele uzate se revarsă necontrolat în ecosistemul local, în ciuda promisiunilor de reparație și modernizare. Specialiștii în mediu avertizează că substanțele provenite din canalizare distrug oxigenul din apă, provocând moartea faunei acvatice și contaminarea solului din jur.
Imaginile surprinse de localnici arată suprafața iazului acoperită de o peliculă groasă, urât mirositoare, în timp ce valuri de spumă se adună la mal. Situația este agravată de temperaturile ridicate, care accelerează procesele chimice și intensifică mirosurile. „Nu mai putem nici deschide geamurile. Noaptea e cel mai rău, aerul devine de nesuportat”, povestesc oamenii din zonă.
Autoritățile locale par depășite de situație. Deși problema a fost semnalată în repetate rânduri, intervențiile se limitează la promisiuni și comisii temporare. Primăria invocă lipsa banilor pentru modernizarea stației de pompare și solicită sprijin financiar de la Guvern. Între timp, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a anunțat controale, dar rezultatele se lasă așteptate.
Ecologiștii avertizează că dezastrul de la Edineț riscă să devină ireversibil dacă nu se acționează rapid. Refacerea ecosistemului ar putea dura ani, iar costurile se ridică la milioane de lei. În plus, poluarea amenință și apele subterane, care alimentează fântânile din zonă.
Oamenii din Edineț cer acțiuni imediate și trag un semnal dur: „Nu vrem despăgubiri, vrem aer curat și apă curată. Trăim ca în Evul Mediu, cu canalizarea în pragul casei.” În lipsa unei reacții ferme, orașul riscă să devină simbolul rușinos al eșecului ecologic al Moldovei moderne.
