Așa-numitele autorități de la Tiraspol introduc o regulă nouă: copiii născuți în stânga Nistrului vor primi din oficiu „cetățenia transnistreană”, chiar dacă părinții nu o solicită. Măsura se aplică direct în oficiile de stare civilă controlate de regim.
Decizia schimbă radical procedura de înregistrare a nou-născuților. În locul unei opțiuni a familiei, afiliarea devine automată, iar actele emise local includ „naționalitatea” impusă de administrația secesionistă.
Implicațiile practice sunt complicate: documentele eliberate în regiune nu au recunoaștere internațională, iar părinții pot întâmpina obstacole suplimentare la perfectarea actelor moldovenești sau a celor din alte state unde au drepturi legale.
Măsura riscă să producă un dublu regim de acte pentru același copil – unul emis la Tiraspol, altul în sistemul Republicii Moldova – cu efecte asupra accesului la servicii publice, traversarea frontierei și viitoarele proceduri de educație sau sănătate.
Dincolo de birocrație, decizia are o miză identitară: regimul își extinde controlul simbolic asupra noilor generații, printr-o „afiliere” care nu ține cont de consimțământul părinților și creează presiune administrativă pe familiile din zonă.
Experții în drept atrag de regulă atenția că astfel de acte nu pot substitui documentele oficiale ale Republicii Moldova și recomandă părinților să înregistreze nașterea în registrele naționale pentru a evita complicații ulterioare.
Pe termen scurt, familiile vor trebui să navigheze un labirint de proceduri paralele. Pe termen lung, efectul poate fi consolidarea izolării administrative a regiunii și adâncirea diferențelor dintre sistemele de evidență a populației de pe cele două maluri ale Nistrului.
