Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost mai mult decât o competiție electorală: au fost un test de reziliență într-un an în care Rusia a investit masiv în operațiuni de influență, dezinformare și destabilizare în Republica Moldova. Cu toate acestea, rezultatul a confirmat o majoritate pro-UE și o participare care nu a putut fi „cumpărată” prin narațiuni ostile sau campanii de corupere a votului.
Expertul Iulian Groza, de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, spune că Moscova a folosit întregul arsenal hibrid: canale media proxy, rețele de influenceri, pagini de Facebook și TikTok, grupuri religioase apropiate de Kremlin și chiar tentative de finanțare clandestină prin intermediul unor partide și fundații. Totuși, o parte din aceste rețele au fost identificate și expuse de presă, ONG-uri și instituțiile naționale înainte de ziua votului, ceea ce a diminuat impactul lor.
Interferența rusă nu a fost o surpriză: autoritățile de la Chișinău, inclusiv președinta Maia Sandu și premierul de atunci, au avertizat public, încă din august și septembrie, că Federația Rusă încearcă să „cumpere” influență în campanie, să blocheze votul diasporei și să provoace incidente care să compromită rezultatul. Au fost raportate încercări de folosire a rețelelor de tip „Matryoshka”, a unor preoți și a unor structuri economice pentru răspândirea narațiunii că „Moldova e vândută Occidentului”.
Un rol important l-au avut presa independentă și societatea civilă, care au documentat și demontat rapid falsurile: de la teme clasice („Moldova va fi atrasă în război dacă votează pro-UE”) până la altele mai recente („UE vrea să ia pământul țăranilor” sau „România controlează armata Moldovei”). Monitorizarea publică, dar și restricțiile impuse unor canale de propagandă, au făcut ca mesajele Kremlinului să nu ajungă la un public atât de larg pe cât era planificat.
Rezultatul electoral — majoritate pentru PAS și forțele pro-europene, în pofida sondajelor care anunțau o erodare — confirmă ceea ce Groza numește „vot al convingerii, nu al fricii”: alegătorii au ales direcția europeană chiar știind că Rusia va pedepsi economic și energetic această opțiune. Este, de fapt, al treilea an consecutiv în care Chișinăul reușește să limiteze efectul operațiunilor hibride rusești asupra proceselor electorale.
Totuși, experții avertizează că succesul din 2025 nu înseamnă că amenințarea a dispărut. Raportul ProElect și analizele IPRE arată că, după ziua votului, atacurile se mută în faza „corodării din interior”: contestări ale rezultatelor, tentative de a delegitima CEC, proteste finanțate din exterior și exploatarea nemulțumirilor sociale. Cu alte cuvinte, Moldova a câștigat bătălia pentru vot, nu și războiul pentru reziliență.
Mesajul general după alegeri este limpede: chiar sub foc hibrid, cu bani, canale și narațiuni venite dinspre Est, o democrație mică poate rezista dacă are presă activă, ONG-uri vigilente, parteneri occidentali și instituții care își asumă public riscurile. Moldova a demonstrat în 2025 că drumul pro-UE nu este un accident, ci o alegere repetată. Adevărul a învins minciuna — dar cu efort și cu un cost instituțional mare.
