Agricultorii moldoveni trec în mod vizibil printr-o transformare în abordarea riscurilor climatice, datorită unui program amplu de susţinere finanţat de Guvernul Japoniei şi implementat cu sprijinul PNUD. Până în prezent, au fost instalate şapte mini-staţii meteorologice automate, paisprezece staţii autonome de monitorizare agro-meteorologică şi cinci staţii hidrologice, care oferă date detaliate asupra condiţiilor de mediu şi permit autorităţilor să prevadă mai rapid fenomenele extreme, cum ar fi secetele, inundaţiile şi îngheţurile.
Iniţiativa face parte din drumul de consolidare a rezilienţei agriculturii moldoveneşti, într-o perioadă în care schimbările climatice amplifică vulnerabilităţile sectorului — de la scăderea precipitaţiilor şi creşterea temperaturilor, la pluviometrie neregulată şi evenimente meteo extreme. Funcţionarea staţiilor meteorologice şi hidrologice creează o bază de date operaţională, care permite agricultorilor şi autorităţilor să ia decizii informate privind irigarea, însămânţările, rotaţia culturilor şi măsurile de protecţie în perioade critice.
Paralel cu tehnologia instalată, proiectul vizează dezvoltarea capacităţii instituţionale: autorităţile locale din agricultură şi mediu au beneficiat de instruiri privind planificarea bugetară, accesarea finanţării pentru adaptare la schimbările climatice şi implementarea planurilor locale de reducere a riscurilor de dezastre. Astfel au fost elaborate asemenea planuri în şapte centre raionale — Ungheni, Drochia, Sîngerei, Comrat, Hînceşti, Leova şi Cantemir — proces în care au fost implicaţi activ ONG-uri, organizaţii de tineret şi grupuri vulnerabile ale populaţiei.
Unul dintre beneficiile concrete observate este că fermierii pot primi alerte din timp cu privire la condiţii agresive — de exemplu,-risc de îngheţ nocturn, volum redus de apă în sol sau inundare potenţială — şi pot ajusta operaţiunile agricole (irigare, plantare, aplicare de tratamente) pentru a reduce pierderile. De asemenea, sistemul le oferă date privind evoluţia hidrologică a râurilor şi acumulă date utile pentru infrastructura agricolă, oferind o protecţie sporită faţă de inundaţii.
Implementarea acestui tip de intervenţie este un semnal clar că agricultura din Republica Moldova nu rămâne în urmă în faţa provocărilor climatice. Investiţia în monitorizare (meteorologică şi hidrologică), dar şi în dezvoltarea competenţelor locale, ar putea deveni un model de bune practici regionale. În contextul în care Europa de Est se confruntă cu perioade tot mai lungi de secetă şi fenomene extreme, sprijinul extern — dar implementat local — devine esenţial.
În opinia specialiştilor, următorul pas va fi extinderea acoperirii staţiilor în alte regiuni, integrarea datelor într-un sistem naţional de avertizare automată şi asigurarea sustenabilităţii proiectului prin implicarea fermierilor în utilizarea practică a informaţiei. De asemenea, se lucrează la mecanisme prin care fermierii să poată accesa fonduri de adaptare (ex: tehnologii de irigare, protecţia culturilor, diversificare) şi să devină proactivi în faţa riscurilor.
