
Votul în Republica Moldova are semnificații diferite pentru cetățeni. Pentru unii, el simbolizează șansa la schimbare și un viitor mai bun, în timp ce alții îl percep ca pe o modalitate de a supraviețui în condiții economice dificile. În mediul rural, unde venitul lunar mediu nu depășește 3.000 de lei, o bancnotă oferită în campanie devine adesea tentația decisivă. Lipsa banilor, neîncrederea în politicieni și obișnuința corupției electorale fac ca fenomenul să fie persistent și greu de eradicat.
Un sondaj Promo-LEX arată că aproape 7% dintre alegători sunt dispuși să accepte bani sau cadouri în schimbul votului, procentul urcând la peste 10% în zonele rurale. Cetățenii recunosc deschis că sărăcia și lipsa de perspective îi fac vulnerabili la manipulări electorale, iar experiența de decenii a mitelor și cumpărării voturilor le creează senzația că „oricum nimic nu se schimbă”.
Locuitorii intervievați din nordul țării explică motivația: „Dacă ar avea cât de puțin, nu și-ar mai vinde votul… dar așa, când lumea este la minim, acesta e motivul. Cineva manipulează, pe aceasta se mizează. Din an în an se repetă și asta-i problema.” Alții spun că vânzarea votului nu ține de rea-credință, ci de supraviețuire și neglijență față de consecințe.
Legea prevede sancțiuni severe pentru coruperea alegătorilor: amenzi de până la 37.500 de lei sau chiar închisoare până la 5 ani. Totuși, experiența anilor trecuți arată că pedepsele nu descurajează fenomenul. În 2024, peste 140.000 de persoane au fost anchetate pentru că și-au vândut votul, iar politicienii au continuat să investească sume considerabile pentru a influența electoratul.
Consecințele acestei practici sunt grave: afectarea rezultatelor scrutinelor, perpetuarea cercului vicios al sărăciei și corupției și slăbirea democrației. Fără educație civică solidă și politici de creștere a nivelului de trai, votul rămâne vulnerabil, iar oamenii continuă să fie manipulați prin nevoi imediate și frică.
Specialiștii avertizează: pentru ca cetățenii să nu-și mai vândă votul, este nevoie de măsuri integrate – educație civică, sancțiuni eficiente și îmbunătățirea condițiilor de trai. În acest context, votul rămâne cel mai puternic instrument de schimbare. Duminică, fiecare alegător trebuie să folosească acest drept cu responsabilitate.