Republica Moldova a făcut pași concreți în 2024–2025 pentru introducerea educației ecologice în școli, sub egida proiectelor pilot susținute de Uniunea Europeană și UNDP. Un exemplu este inițiativa „Facilitating an Inclusive Green Transition”, lansată în septembrie 2024 în 87 de școli, unde module integrate despre energie, climă, economie circulară și viață sustenabilă sunt predate în cadrul disciplinelor precum Fizică, Geografie, Educație civică sau Dezvoltare personală. Învățăceii nu doar învață teorie, dar vizitează centrale de energie regenerabilă și participă la activități practice privind reciclarea și reducerea amprentei de carbon.
ONG-ul „Hai, Moldova” joacă un rol important în această transformare educațională. Programul „Școala ECO”, organizat în colaborare cu Kaufland Moldova, a implicat peste 5.000 de elevi în activități precum sortarea deșeurilor, colectarea hârtiei, plantări de arbori și acțiuni de salubrizare în cinci licee. În cadrul Galei „Hai, Moldova”, cinci școli au fost premiate pentru performanțele lor ecologice – de la reciclare, la implicare comunitară şi educaţie de mediu.
Ministerul Energiei și Ministerul Educației și Cercetării, în cooperare cu alte instituții, au organizat conferințe la care au participat profesori, autori de manuale și reprezentanți ai autorității locale pentru a discuta actualizarea curriculumului. Un pachet educațional de 84 de materiale metodologice (lesson plans, ghiduri etc.) a fost creat pentru a sprijini modulele pilot, în ideea de a integra educația climatică și energetică în mod durabil în școală.
Proiecte cum ar fi “Green School” — finanțate de Uniunea Europeană și derulate în 12 școli — accentuează în mod special practicile sustenabile. Elevii și profesorii din aceste instituții au creat echipe de mediu („Green Teams”), au evaluat microclimatul interior al școlilor, au gestionat consumul de energie și au planificat spații verzi, implicând comunități locale în acțiunile de schimbare reală.
ONG-urile semnalează că aceste inițiative, deși promițătoare, nu acoperă necesarul. Există zone rurale unde nu există grădini verticale, unde profesorii nu au materiale și formare, iar elevii nu beneficiază de lecții practice. De asemenea, atenția publică și bugetele alocate ecologiei sunt limitate. Legea care ar face educația ecologică obligatorie începând cu 2027 este discutată, dar nu este clar dacă resursele instituționale — manuale, profesori pregătiți, finanțare constantă — vor fi suficiente pentru o implementare reală.
Viitorul depinde de cât de mult statul, ONG-urile și comunitățile locale vor coordona și susține aceste inițiative. Doar prin proiecte practice, implicare comunitară și transparență în aplicare, educația ecologică poate deveni o veritabilă protecție pentru mediu și pentru generațiile care urmează.
