Un studiu realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului, cu date colectate între 23 mai și 23 iunie 2025, de Magenta Consulting, indică faptul că 64% dintre cetăţenii Republicii Moldova îşi iau zilnic ştirile de pe rețele sociale, depășind televiziunea, care rămâne sursa principală doar pentru 41% dintre respondenți. În același timp, consumatorii recunosc paradoxul: deși rețelele sunt principala sursă, 70% consideră că acestea sunt și sursa principală de dezinformare.
Încrederea în presă este în scădere drastică. Conform acelorași studii, 55% dintre moldoveni nu au încredere deplină în nicio sursă media, iar aproximativ 61% consideră că mass-media din Moldova nu este independentă, fiind sub influența politicului sau a altor interese. În ciuda sentimentului de neîncredere, aproape toți respondenții (96%) consideră important să fie capabili să distingă între știrile false și cele adevărate, iar 59% cred că ei înșiși pot face asta, deși 70% spun că pentru restul populației acest lucru este dificil.
Studiile arată și un decalaj generațional. De exemplu, părinții cu copii cu vârste între 7 și 18 ani folosesc zilnic rețelele sociale pentru informaţie în proporţie de 80%. Această dependență sporită vine la pachet cu pericole: tinerii au acces facil la conturi virale, la conținut nepotrivit, iar instrumentele de verificare și educație media sunt încă insuficiente. Numai 4% dintre toţi respondenţii spun că au participat sau cunosc pe cineva care a participat la cursuri de alfabetizare media.
Cu toate acestea, televiziunea rămâne pentru multe persoane — în special pentru cei peste 55 de ani — un reper mai credibil în lumea informației. În sondajele mai recente, televiziunea este în continuare clasată ca sursă de încredere mai mare decât rețeaua socială, de un public mai în vârstă sau din zone rurale, deși procentul celor care o consideră ca fiind „de încredere” este în scădere. De exemplu, în studiul de Audiență al IJC din iunie 2025, televiziunea și sursele tradiționale (posturile TV) sunt în topul încrederii, urmate de social media și site-uri de știri. Singurii care mai ridică standardul jurnalismului sunt reporterii de investigație. Ei reușesc, prin munca lor, să aducă fapte verificate și să expună corupția, menținând vie o brumă de încredere într-un peisaj media dominat de suspiciune și manipulare.
Specialiștii avertizează că blocarea platformelor nu ar rezolva problema, ba chiar ar provoca revoltă și ar întoarce populația împotriva statului. În schimb, recomandările se îndreaptă către educația media (inclusiv în școli), transparența proprietății media, sprijin pentru jurnalismul de investigație și diversificarea conținutului media, pentru a construi încredere și capacitate critică la nivelul cetățenilor.
Concluzia experților este dură: Moldova riscă să devină o țară unde adevărul nu mai are voce, iar cetățenii sunt condamnați să navigheze între ecrane pline de minciuni și o presă lipsită de credibilitate.
