Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, va continua să fie interzis în România și în spațiul Schengen, după ce Curtea de Apel din București a respins recursul depus de acesta. Măsura restrictivă, anunțată în luna iulie, rămâne în vigoare, iar edilul nu are voie să intre în România pentru următorii cinci ani, din motive de securitate națională.
Reprezentanții autorităților române au subliniat că interdicția nu este rezultatul unei decizii politice simple, ci unul dintre instrumentele legale pe care un stat le are pentru protejarea propriei securități. În declarațiile oficiale s-a arătat că nu există niciun dubiu în ceea ce privește aplicarea legislației, iar motivarea va fi păstrată secretă din rațiuni de siguranță.
Ion Ceban a respins acuzațiile, calificând decizia drept un act politic, menit să-l marginalizeze în campania electorală și să submineze imaginea partidului pe care-l conduce. Edilul susține că nu i s-au oferit detalii clare despre acuzațiile care stau la baza interdicției și că nu a încălcat niciun act sau lege publică.
Între timp, situația a generat reacții la nivel diplomatic și media. Partidul lui Ceban susține că măsura este abuzivă și că România, prin aplicarea acestei interdicții, se implică în jocuri politice interne ale Republicii Moldova.
Cetățenii, observatorii independenți și organizațiile pentru drepturile omului au cerut transparență în decizia autorităților române. Ei cer ca motivele să fie făcute publice, pentru a nu lăsa loc pentru speculații și interpretări partizane.
Măsura reflectă, însă, complexitatea relației dintre cele două state vecine, unde securitatea, politica și imaginea publică se intersectează. Într-un context electoral tensionat, decizii ca aceasta pot avea efecte de durată asupra percepției publice și a încrederii între autorități.
