
Alegerile parlamentare din 2025 se anunță a fi cele mai vulnerabile din istoria recentă a Republicii Moldova. Specialiștii avertizează că tehnologia, în loc să aducă transparență, devine unealta perfectă pentru coruperea votului. Dacă altădată mita electorală se dădea în plicuri cu bani, acum metodele s-au rafinat: criptomonede, aplicații criptografice și transferuri digitale greu de urmărit iau locul plăților tradiționale.
Procurorul general a tras un semnal de alarmă, confirmând că metoda clasică a „banilor cash” dispare treptat. Noile instrumente financiare permit partidelor și intermediarilor să ascundă urmele mitei și să îngreuneze anchetele. Pentru autorități, urmărirea fluxurilor financiare devine o luptă cu tehnologia, în care corupătorii sunt cu un pas înainte.
Situația este deja reflectată în date oficiale. În luna octombrie, au fost deschise 84 de cauze penale privind infracțiuni electorale, dintre care 70 privesc direct coruperea alegătorilor. Cifra este alarmantă și confirmă amploarea fenomenului, care riscă să compromită legitimitatea scrutinului din 28 septembrie.
În paralel, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut verificări urgente în instanțe, după ce au apărut suspiciuni că dosarele sensibile sunt tergiversate. Întârzierea judecării cazurilor de corupere electorală subminează încrederea publicului și ridică semne de întrebare privind imparțialitatea sistemului de justiție.
Experții în securitate cibernetică spun că noua metodă de cumpărare a voturilor nu doar că este mai greu de depistat, dar și mai periculoasă. Oferă partidelor corupte posibilitatea de a controla discret electoratul, de a spăla bani și de a integra Moldova în rețele de criminalitate transnațională. Aceasta nu mai este doar o problemă electorală, ci una de securitate națională.
Pe măsură ce țara se apropie de alegerile decisive, devine clar că lupta nu se mai duce doar pe străzi și în piețe, ci și în lumea digitală. Republica Moldova riscă să intre în istorie nu prin maturitate democratică, ci prin modul în care votul cetățenilor este viciat cu ajutorul tehnologiei. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor putea răspunde ferm sau dacă scrutinul din 2025 va deveni un exemplu de „democrație coruptă” la scară digitală.