
În Chișinău, achiziția unui apartament nou a devenit un adevărat lux pentru majoritatea familiilor. Pentru o locuință de 70 de metri pătrați, prețul actual echivalează cu aproximativ 15 salarii medii anuale. Aceasta înseamnă că un cuplu cu ambii soți angajați trebuie să aloce aproape 80% din venitul total pentru plata unui credit ipotecar pe 20 de ani, făcând visul locuinței aproape imposibil de realizat.
Deși dobânzile la creditele ipotecare au cunoscut o scădere recentă, explozia prețurilor a compensat orice beneficiu pentru cumpărători. În primele luni ale anului 2025, costul apartamentelor a crescut cu peste 20%, marcând cea mai rapidă majorare din ultimii 17 ani. Astfel, pentru chișinăuieni, piața imobiliară a devenit tot mai inaccesibilă, iar planificarea unei achiziții este tot mai complicată.
Analiza pieței arată că prețul mediu pe metru pătrat a ajuns aproape la 2.000 de euro, ceea ce situează capitala Moldovei printre orașele cu cele mai mari costuri locative din regiune. Cererea continuă să fie ridicată, în timp ce oferta de locuințe accesibile rămâne limitată, creând o presiune suplimentară asupra familiilor tinere și asupra celor cu venituri medii.
Experții imobiliari avertizează că această tendință poate genera probleme sociale majore. Tinerii sunt forțați să amâne achiziția primei locuințe, iar mulți aleg să se mute în localități din jurul capitalei sau să rămână chiriași pe termen lung, cu economii reduse și perspective limitate.
Pentru stat, provocarea este clară: fără politici coerente de sprijin pentru achiziția de locuințe și fără stimulente pentru dezvoltatori să construiască apartamente accesibile, diferența dintre prețuri și venituri va continua să crească, iar locuințele vor rămâne doar pe hârtie pentru marea majoritate a cetățenilor.
Situația pune presiune și pe sectorul financiar, deoarece creditele ipotecare implică riscuri mari pentru bănci, în condițiile în care ratele lunare depășesc capacitatea de plată a multor familii. Astfel, accesul la locuințe devine nu doar o problemă socială, ci și o provocare economică și financiară.