La 34 de ani de independență, presa Republicii Moldova ar trebui să fie un pilon al democrației. În realitate, mass-media rămâne prinsă în jocuri politice, propagandă și interese externe. În loc să fie „a patra putere în stat”, instituțiile media se transformă adesea în instrumente de control și influență.
Vulnerabilitatea presei este amplificată de lipsa unei piețe media sănătoase și de dependența de finanțări obscure. Concentrarea trusturilor în mâinile câtorva grupuri cu agendă proprie limitează pluralismul și reduce accesul cetățenilor la informații obiective.
Cel mai afectat segment rămâne publicul cu educație redusă, incapabil să distingă manipularea de realitate. Această categorie devine ținta predilectă a știrilor false, cu efecte directe asupra mentalității colective și asupra procesului democratic.
În loc să protejeze spațiul public, presa riscă să alimenteze divizarea socială, transformând dezbaterea într-un câmp de propagandă. Rezultatul: erodarea încrederii în instituții și imposibilitatea unei critici publice constructive.
Specialiștii avertizează că fără politici clare de protejare a independenței editoriale și de sprijin pentru jurnalismul de calitate, democrația moldovenească va rămâne fragilă, iar presa – un instrument de manipulare.
Presa ar putea fi un motor al schimbării, dar în prezent continuă să reflecte mai mult slăbiciunile statului decât forța lui democratică.
