Campania națională de împădurire din Republica Moldova se laudă cu cifre impresionante: oficial, 16.000 de hectare au fost reîmpădurite, iar rata de prindere a arborilor ar fi de 70%. Totuși, specialiștii avertizează că aceste statistici ascund probleme majore în teren. În localități precum Mălăiești, Orhei, solul sărac, înghețurile și lipsa irigațiilor au compromis plantațiile, iar mulți arbori fie nu au rezistat, fie vor muri în primii ani.
Ministerul Mediului promite intervenții: formarea comisiilor de evaluare și replantări acolo unde este necesar. Cu toate acestea, experții atrag atenția că succesul împăduririlor depinde decisiv de alegerea speciilor. Salcâmul, deși prinde rapid, este invaziv și exploatat intensiv pentru lemn, ceea ce poate duce la pierderea echilibrului ecologic. În schimb, specii precum stejarul asigură păduri trainice, cu efecte benefice pe termen lung, dar necesită mai multă grijă și răbdare.
Problema nu se rezumă doar la plantarea puieților: solul sărac, eroziunea, lipsa apei și întreținerea precară amenință supraviețuirea arborilor. În lipsa unor măsuri concrete și continue, împăduririle riscă să rămână doar o imagine de hârtie, fără impact real asupra mediului.
Mai mult, implicarea comunităților locale și a fermierilor în întreținerea plantațiilor este redusă, ceea ce crește riscul abandonului arborilor tineri. Experții recomandă instruirea persoanelor implicate și monitorizarea constantă a terenurilor pentru a preveni pierderile masive.
Pe termen lung, succesul campaniei va fi vizibil abia peste aproape un deceniu, când plantațiile vor putea fi evaluate ca păduri autentice, capabile să ofere beneficii ecologice reale: reducerea eroziunii, sechestrarea carbonului și conservarea biodiversității.
Până atunci, autoritățile și societatea civilă trebuie să mențină atenția asupra problemelor ascunse sub statisticile oficiale și să prioritizeze calitatea în locul cantității. Împăduririle de succes necesită strategie, răbdare și resurse constante.
