În fiecare scrutin din Republica Moldova, apar acuzații de fraudă electorală, însă majoritatea nu sunt susținute cu probe concrete. Numărul incidentelor raportate poate fi mare – peste 1.500 la ultimele alegeri – dar expertul Promo-LEX, Nicolae Panfil, explică că sistemul electoral este imperfect, nu haotic, iar aceste nereguli nu au influențat rezultatele finale. Codul Electoral a fost modificat și adaptat constant pentru a spori transparența și corectitudinea procesului, iar Curtea Constituțională validează doar cazurile demonstrabile, nu zvonurile sau plângerile nefondate.
Panfil subliniază că partidele politice au reprezentanți în secțiile de vot, observatori și la dispoziție căi legale de contestare a rezultatelor. Astfel, orice suspiciune de fraudă poate fi investigată prin mecanismele oficiale, ceea ce limitează posibilitatea unor manipulări sistematice. În același timp, cetățenii joacă un rol crucial în supravegherea procesului și în participarea activă la vot, pentru a preveni pierderea rezultatelor pe mâna celor nepregătiți.
Problema principală, avertizează expertul, nu este lipsa legilor sau a controlului, ci pasivitatea unor alegători care preferă să comenteze de pe canapea, strigând „fraudă!”, în loc să se implice efectiv în proces. Implicarea civică activă, de la participarea la vot până la monitorizarea secțiilor și sesizarea neregulilor, rămâne cea mai eficientă metodă de apărare a democrației.
Totodată, sistemul electoral oferă protecții multiple: observatorii naționali și internaționali urmăresc respectarea normelor, procesele-verbale sunt transparente, iar orice sesizare este analizată și soluționată oficial. Această structură face ca acuzațiile de fraudă să fie rareori confirmate, iar rezultatele să reflecte voința reală a cetățenilor.
Panfil adaugă că educația electorală și responsabilitatea civică sunt cheia pentru a reduce suspiciunile și tensiunile post-electorale. O democrație sănătoasă nu se bazează pe temeri și zvonuri, ci pe reguli clare, monitorizare eficientă și implicarea activă a alegătorilor.
În concluzie, frauda nu este un fenomen omniprezent, ci un semnal al lipsei de implicare a unor cetățeni și al unor erori punctuale. Sistemul există și funcționează, dar pentru ca alegerile să fie corecte, fiecare participant trebuie să-și cunoască drepturile și responsabilitățile.
