Defrișările masive, corupția din sector și lipsa unei strategii eficiente de protecție au adus pădurile Republicii Moldova într-un punct critic. Conform specialiștilor reuniți la masa rotundă organizată de Alianța „MOLDOVENII”, procesul de refacere a fondului forestier ar putea dura mai multe decenii dacă nu sunt implementate imediat măsuri ferme. Datele oficiale arată că Moldova are o rată de împădurire de doar aproximativ 11%, una dintre cele mai scăzute din Europa, iar suprafața forestieră continuă să se reducă anual.
Printre principalele cauze identificate se numără tăierile ilegale, lipsa unei supravegheri eficiente și implicarea insuficientă a instituțiilor responsabile. Inspectoratele de mediu sunt adesea lipsite de personal calificat și de resurse pentru monitorizare, ceea ce permite exploatarea ilegală a masei lemnoase fără sancțiuni reale. De asemenea, campaniile de împădurire desfășurate în ultimii ani au fost criticate pentru superficialitate, fiind mai degrabă acțiuni de imagine, fără efecte pe termen lung.
Experții propun o serie de soluții concrete, printre care un program național de reîmpădurire cu implicarea directă a comunităților locale. Acesta ar trebui să includă plantări masive anuale, menținerea și îngrijirea plantațiilor existente, precum și stimulente financiare pentru gospodăriile care protejează zonele împădurite. Implementarea unor sisteme moderne de monitorizare prin satelit ar permite detectarea rapidă a tăierilor ilegale.
Un alt pilon al planului îl constituie educația ecologică. Introducerea în programa școlară a unor module obligatorii despre importanța pădurilor și protecția mediului ar putea schimba pe termen lung mentalitatea publicului. Specialiștii susțin că implicarea tinerilor și a voluntarilor în acțiuni de reîmpădurire ar avea atât efecte practice, cât și educative.
Pădurile Moldovei nu sunt doar „plămânii verzi” ai țării, ci joacă un rol esențial în protecția resurselor de apă, prevenirea eroziunii solului și menținerea biodiversității. Pierderea lor accelerată ar putea genera consecințe grave pentru agricultură, climă și sănătatea populației. În plus, lipsa unei bariere naturale împotriva schimbărilor climatice face ca fenomenele extreme să devină mai frecvente și mai distructive.
Concluzia experților este clară: fără o colaborare reală între ministere, autorități locale, organizații de mediu și societatea civilă, eforturile vor rămâne fragmentate și insuficiente. Moldova are nevoie de o strategie coerentă, finanțare consistentă și voință politică pentru a opri declinul pădurilor și pentru a construi un viitor durabil din punct de vedere ecologic.
