Un raport recent relevă faptul că în primele luni ale anului 2025 au fost consemnate 43 de omoruri în familie și 46 de cazuri de leziuni corporale grave, majoritatea provocate de agresori aflați sub influența alcoolului. În total, 17 femei și 9 bărbați au fost victime ale omorurilor domestice, iar 13 bărbați au suferit răni serioase din partea femeilor. Au fost înregistrate și 12 cazuri de filicid și 12 cazuri de parricid – relații devastatoare între membri ai familiilor implicate în violență extremă .
În 2024, Republica Moldova a raportat 28 de cazuri de femicid, cu o creștere de 7 față de anul precedent, în contextul unui total de 35 de omoruri împotriva femeilor, potrivit statisticilor Poliției .
Conform datelor din 2023, 685 de persoane au suferit violență în familie, dintre care 71,2% erau femei, în special între 35 și 64 de ani. De asemenea, copiii cu vârste între 0–17 ani au fost afectați disproporționat: băieții au reprezentat 14,2% din victime, în timp ce fetele doar 7,8% .
Autoritățile au recunoscut lacunele persistente: deși numărul rapoartelor privind violența domestică este ridicat (peste 12.000 în 2021), numărul de dosare penale inițiate a scăzut semnificativ, de la 969 în 2019 la doar 866 în 2020. Cauzele includ sancțiuni insuficient de detaliate, lipsa informării victimelor cu privire la drepturi și proceduri, precum și dificultăți în accesul la justiție.
Pentru consolidarea cadrului legal, Parlamentul a adoptat în iulie 2025 proiectul de lege nr. 70, iar în cooperare cu Consiliul Europei și UNFPA au fost actualizate definițiile legale — inclusiv cele de „violență împotriva femeilor”, „femicid” și „violență de gen digitală.
Au fost organizate sesiuni GREVIO (Consiliul Europei) pentru alinierea la standardele Convenției de la Istanbul, iar numărul centrelor sociale a fost crescut — la nivel local funcționează peste 154 de centre de suport pentru victime și 8 centre de consiliere pentru agresor.
