Guvernul Moldovei scrie istorie financiară, dar nu în sensul bun. În iunie 2025, autoritățile au contractat un împrumut de 340 de milioane de dolari – mai mult decât în toate cele cinci luni anterioare la un loc. Este cel mai mare împrumut lunar din ultimii ani, care ridică semne serioase de întrebare privind sustenabilitatea financiară a Republicii Moldova.
Datoria externă de stat a urcat la 4,67 miliarde de dolari, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, este o creștere de peste 32%. Nu doar ritmul e alarmant, ci și lipsa unui plan clar de redresare: guvernarea pare să funcționeze din împrumut în împrumut, fără transparență privind destinația exactă a fondurilor.
Și mai grav, în doar patru ani, datoria s-a dublat. Dacă în 2021 eram la sub 2 miliarde de dolari, în 2025 am depășit deja pragul psihologic de 4,5 miliarde. Economistul Vladimir Golovatiuc atrage atenția că, în ultimii 30 de ani, toate guvernele la un loc au împrumutat cât a luat actuala guvernare în doar un mandat.
Oficial, banii sunt pentru investiții, reforme și „reziliență economică”. Neoficial, tot mai mulți experți avertizează că Moldova se împrumută pentru consum curent, pentru acoperirea deficitului și plata salariilor sau pensiilor. Fără investiții strategice și o reformă fiscală clară, statul riscă să ajungă captiv datoriei externe.
Întrebarea care planează acum: cine va plăti? Nu guvernul actual, nu miniștrii, ci contribuabilii – generații întregi. O datorie mare înseamnă taxe viitoare mai mari, austeritate și dependență externă. Iar creditorii, chiar dacă sunt parteneri, nu oferă bani gratis. În spate se află mereu condiții, interese și influențe.
Pe hârtie, Moldova „se dezvoltă”. În realitate, se afundă în datorii. Adevăratul test al guvernării nu este câți bani aduce de afară, ci ce lasă în urmă: o economie funcțională sau o țară amanetată.
