Un studiu internațional recent aduce vești îngrijorătoare: pandemia de COVID-19 a accelerat îmbătrânirea creierului chiar și în rândul celor care nu au fost infectați cu virusul. Deși multe analize s-au concentrat pe efectele neurologice directe ale virusului SARS-CoV-2, cercetătorii au descoperit că izolarea socială, stresul constant și incertitudinea au fost suficiente pentru a provoca modificări măsurabile în structura cerebrală.
Potrivit datelor, creierul unor persoane a înregistrat un proces de îmbătrânire accelerată cu până la 5 luni în doar trei ani. Cei mai afectați au fost bărbații, vârstnicii și persoanele cu venituri mici. Aceste categorii au suferit cel mai mult din cauza privațiunii sociale, anxietății cronice și lipsei de acces la sprijin psihologic sau la rutine sănătoase.
Imaginile RMN au arătat modificări vizibile în zone ale creierului legate de memorie, reglarea emoțională și funcții cognitive de bază. Deși nu a existat o infecție virală, simptomele psihice s-au manifestat în mod real: oboseală cronică, insomnii, iritabilitate și scăderea capacității de concentrare. Practic, creierul „a trăit” pandemia, chiar și în lipsa virusului propriu-zis.
Cercetătorii avertizează că aceste modificări nu sunt neapărat ireversibile, dar recuperarea ar putea dura ani și ar necesita efort susținut: terapie, mișcare, socializare și un mediu stabil. Deocamdată, nu există nicio garanție că efectele vor dispărea complet, mai ales în lipsa unor politici publice de sănătate mintală post-pandemie.
Una dintre concluziile cele mai dure ale studiului este că pandemia nu a fost doar o criză medicală, ci și una profund neurologică. S-a tușit mai puțin decât s-a plâns, s-a gândit prea mult și s-a dormit prea puțin. Creierul colectiv al societății a fost pus sub presiune – și încă se resimte.
