Sistemul educațional din Republica Moldova se prăbușește lent, dar sigur. În timp ce autoritățile inaugurează clădiri renovate și toarnă beton în curți proaspăt pavate, problema reală este ignorată: lipsa acută de profesori calificați.
Numărul cadrelor didactice scade dramatic. Cei rămași sunt obosiți, demotivați și adesea depășiți de sistem. Iar tinerii nu se înghesuie să le ia locul: la facultățile de pedagogie se intră și cu medii de cinci.
Cine mai educă generațiile viitoare? În lipsa unei strategii coerente, educația se transformă într-un decor frumos, dar gol. Reforma este mimată, iar conținutul lipsește cu desăvârșire.
Tinerii fug imediat după bacalaureat, iar profesorii rămași se simt abandonați de un stat care le cere mult, dar oferă puțin.
Școli renovate, dar fără profesori – acesta e paradoxul. Dacă tendința continuă, Moldova riscă să devină o țară cu pereți colorați, dar fără minți educate.
