În Republica Moldova ia amploare o controversă privind influența organizațiilor nonguvernamentale asupra instituțiilor-cheie ale statului. Tensiunile au fost reaprinse de apariția, în spațiul online, a unor acuzații directe legate de numirile în funcții înalte ale unor persoane cu legături strânse cu sectorul ONG.
Una dintre cele mai discutate situații este cea a actualului director al Serviciului de Informații și Securitate, despre care se afirmă că ar proveni dintr-o structură afiliată Fundației Soros. Informația a stârnit reacții puternice din partea opiniei publice, dar și din partea opoziției politice.
Criticii avertizează că funcțiile de conducere din stat sunt tot mai des ocupate de persoane care provin din zona societății civile, dar care nu au experiență în administrația publică sau în sistemele instituționale tradiționale. Această tendință, spun ei, duce la înlocuirea funcționarilor de carieră cu figuri selectate pe criterii ideologice sau de apartenență la rețele externe.
Opoziția politică a reacționat dur, acuzând o capturare progresivă a instituțiilor statului de către cercuri informale de influență și interese externe. Se vorbește despre o erodare a suveranității administrative, în favoarea unor agende promovate de ONG-uri cu agendă globalistă.
Pe de altă parte, susținătorii acestor numiri susțin că este nevoie de expertiză nouă și de oameni cu viziune modernă, mai ales în domenii cheie precum securitatea, reforma justiției și lupta împotriva corupției. Aceștia resping acuzațiile drept „teorii ale conspirației” și consideră atacurile drept politizate.
În lipsa unor clarificări oficiale și transparente, tensiunea riscă să crească, iar încrederea în instituții poate fi afectată. Într-un an electoral, astfel de controverse devin muniție politică, iar claritatea asupra procesului de selecție a conducătorilor de instituții devine mai importantă ca oricând.
