Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a lansat critici dure la adresa actualei guvernări conduse de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), afirmând că, din punct de vedere identitar și ideologic, aceasta amintește de guvernările agrariene din anii 1990. Tănase a discutat într-o emisiune, despre felul în care abordările politice și culturale ale puterii reflectă o viziune mai largă asupra identității și rolului statului.
Tănase a spus că actuala conducere nu tratează cu seriozitate chestiunile legate de identitatea națională și culturală, iar acest lucru nu ar fi un accident, ci rezultatul convingerilor ideologice ale celor aflați la putere. El a susținut că oficialii au o atitudine ce pune accent pe un cosmopolitism accentuat și pe o distanțare față de valorile tradiționale naționale, ceea ce, în opinia sa, se traduce printr-o guvernare lipsită de viziune identitară clară.
Fostul magistrat a explicat că PAS s-a născut ca mișcare civică anti-corupție, dar, odată ajuns la guvernare, ar fi rămas „prizonier” al aceleiași filozofii politice, concentrându-se pe aspecte care, în perspectiva sa, nu răspund priorităților identitare ale societății moldovenești. El a comparat această abordare cu cea a agrarienilor din anii ’90, care, deși veneau dintr-un context diferit, ar fi avut și ei o abordare caracterizată de o anumită detașare față de temele identitare majore ale epocii.
Tănase a subliniat că războiul din Ucraina a obligat guvernarea să adopte poziții ferme pe subiecte externe, inclusiv relațiile cu Rusia, ceea ce, în opinia sa, i-a forțat oarecum să iasă din zona lor confortabilă de discurs politic. Cu toate acestea, el consideră că dacă nu ar fi existat această criză regională, PAS ar fi continuat să urmeze o direcție centristă sau chiar mai „stângistă”, fără un accent puternic asupra identității naționale.
Criticile lui Tănase s-au extins și asupra compoziției instituțiilor publice, unde, spune el, lipsesc decidenți politici asociați în mod clar cu valorile românești sau unioniste, în pofida faptului că o parte semnificativă a cetățenilor declară astfel de opțiuni. Această situație, potrivit fostului judecător, reflectă o evitare deliberată a problemelor identitare de către actuala putere.
În cadrul discuției, Tănase a insistat că fără clarificarea și afirmarea unei direcții identitare coerente, procesul de consolidare a statului rămâne incomplet și vulnerabil la polarizări interne. În opinia sa, abordarea actualei guvernări riscă să lase nerezolvate chestiuni fundamentale despre cine sunt cetățenii și care sunt valorile centrale pe care statul ar trebui să le promoveze.
Această poziție vine într-un context politic mai larg, în care discuțiile despre identitate, orientare geopolitică și valorile fundamentale ale Republicii Moldova rămân în centrul dezbaterilor publice, fiind alimentate de opinii divergente din societate și de evoluțiile regionale.
