Republica Moldova se află într-o zonă de presiune geopolitică tot mai dură, iar existența sa ca stat democratic și suveran devine din ce în ce mai fragilă. Mesajul a fost transmis tranșant de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici de prim rang, în care a vorbit deschis despre riscurile cu care se confruntă țara noastră, despre interferențele Rusiei și despre opțiunile reale de supraviețuire politică ale Moldovei într-o lume tot mai instabilă.
Șefa statului a explicat că Republica Moldova este una dintre țările cele mai expuse presiunilor Kremlinului, atât prin propagandă, cât și prin ingerințe directe în procesele democratice. Potrivit ei, scopul lui Vladimir Putin nu se oprește la Ucraina, ci vizează controlul asupra Europei, iar Moldova este una dintre verigile cele mai vulnerabile din acest lanț. În timp ce unele state occidentale încă subestimează amploarea acestor intervenții, Chișinăul le resimte zilnic prin atacuri informaționale, destabilizare politică și presiuni economice.
Maia Sandu a spus fără echivoc că, din punct de vedere personal, ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă un asemenea referendum ar avea loc. Ea a explicat însă că, din poziția de președinte, este obligată să țină cont de realitatea politică și socială din țară, unde nu există în prezent o majoritate care să susțină unirea, dar există una solidă care sprijină aderarea la Uniunea Europeană. În acest context, parcursul european este prezentat drept singura opțiune realistă care poate garanta supraviețuirea Moldovei ca stat democratic și suveran.
Declarația potrivit căreia devine „din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască” nu este una simbolică, ci reflectă o realitate crudă: Moldova se află la granița dintre lumea democratică și zona de influență rusă, într-un moment în care ordinea de securitate europeană este zguduită. Fără umbrela politică, economică și de securitate a Uniunii Europene, țara riscă să rămână izolată, vulnerabilă și ușor de presat de forțe externe ostile.
Președinta a vorbit și despre șansa istorică ratată la începutul anilor ’90, când Republica Moldova ar fi putut decide reunirea cu România într-un moment în care mișcarea de renaștere națională scosese sute de mii de oameni în stradă. Lipsa unui referendum atunci a lăsat această opțiune suspendată, iar între timp, influența Rusiei și construcția unei identități politice separate au fragmentat societatea, făcând mult mai dificilă o asemenea decizie astăzi.
În același interviu, Maia Sandu a vorbit despre rezistența limbii române în perioada sovietică și despre modul în care populația băștinașă a reușit să-și păstreze identitatea în ciuda politicilor agresive de rusificare. Acest trecut explică, în mare măsură, de ce lupta pentru direcția geopolitică a Moldovei nu este doar una politică, ci una profund legată de identitate, memorie și supraviețuire culturală.
Mesajul transmis din capitala Marii Britanii este unul dur, dar realist: Republica Moldova nu își mai poate permite ambiguități strategice. Într-o lume în care marile puteri își redesenează sferele de influență, un stat mic, vulnerabil și aflat pe linia de falie dintre Est și Vest are nevoie de o ancoră solidă. Pentru actuala conducere de la Chișinău, acea ancoră se numește Uniunea Europeană, iar alternativa este o fragilizare periculoasă a suveranității.
