Republica Moldova continuă să aibă un număr relativ mare de întreprinderi active, însă rezistența acestora pe termen lung rămâne o problemă structurală. Datele oficiale pentru anul 2023 arată o creștere modestă a firmelor existente, dublată de un declin al inițiativelor noi și de o accelerare a închiderilor de afaceri, semn al unui mediu antreprenorial vulnerabil.
Potrivit Biroul Național de Statistică, în 2023 erau active 41,8 mii de întreprinderi, cu puțin mai multe decât în anul precedent, acestea reprezentând peste 75% din totalul unităților raportoare. Structura economiei rămâne dominată de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care concentrează aproape 40% din totalul firmelor, urmat de activități profesionale și științifice, industria prelucrătoare, construcții și transporturi.
În contrast cu acest tablou relativ stabil, dinamica firmelor nou-create s-a deteriorat. Pe parcursul anului 2023 au fost lansate doar aproximativ 2,3 mii de întreprinderi, un nivel semnificativ mai mic decât în anii anteriori. Comerțul continuă să atragă cele mai multe inițiative antreprenoriale, însă cele mai mari șanse statistice de apariție a unor firme noi se regăsesc într-un sector îngust – producția și furnizarea de energie.
În paralel, închiderile de afaceri s-au intensificat. Peste 4 mii de întreprinderi și-au încetat activitatea în 2023, cel mai ridicat nivel din perioada analizată. Comerțul este din nou sectorul cel mai afectat, urmat de salubritate și gestionarea deșeurilor, domenii în care riscul de dispariție a firmelor este deosebit de ridicat.
Această volatilitate este explicată în mare parte de structura mediului de afaceri. Aproape 70% dintre întreprinderile active sunt microîntreprinderi, cu cel mult patru salariați. Aceleași firme foarte mici domină atât statisticile privind înființările, cât și pe cele ale desființărilor, ceea ce indică dificultatea depășirii fazei de start și lipsa capitalului necesar pentru creștere și consolidare.
Din punct de vedere regional, municipiul Chișinău concentrează peste 60% din toate întreprinderile active din țară. Totuși, în regiunile de Nord, Sud și în UTA Găgăuzia, ritmul de creare a firmelor este mai dinamic, chiar dacă numărul total rămâne redus. În același timp, Chișinăul și UTA Găgăuzia înregistrează și cele mai ridicate rate de închidere a afacerilor.
Datele statistice mai arată și dezechilibre de gen în conducerea firmelor. Aproximativ două treimi dintre întreprinderi sunt conduse de bărbați, în timp ce femeile sunt mai prezente în domenii precum educația. Regiunea de Sud se remarcă prin cea mai mare pondere a firmelor nou-create conduse de femei.
Pe acest fundal, autoritățile susțin că încearcă să schimbe modelul economic. La preluarea conducerii Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, vicepremierul Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul principal este tranziția de la o economie bazată pe consum la una orientată spre producție, investiții și inovație.
Potrivit oficialului, strategia economică este structurată pe etape pe termen scurt, mediu și lung și vizează reguli mai simple pentru mediul de afaceri, un cadru legislativ clar și predictibil, precum și stimularea investițiilor locale și străine. În acest context, a fost lansată o schemă de ajutor de stat de circa 4 miliarde de lei pentru proiecte industriale majore, orientate spre export și crearea de locuri de muncă.
Un rol important îl are și sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii. Prin programele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, peste 400 de proiecte au beneficiat de finanțare, iar resursele mobilizate în economie au depășit 4,3 miliarde de lei. Autoritățile afirmă că numărul beneficiarilor de granturi s-a dublat, iar măsurile de dereglementare au redus povara administrativă.
Totodată, digitalizarea este prezentată drept o reformă economică structurală. Peste 75% dintre serviciile publice destinate mediului de afaceri sunt disponibile online, iar interacțiunea cu instituțiile statului se face preponderent în format electronic, inclusiv pe fondul consolidării cadrului de securitate cibernetică.
În ansamblu, datele despre demografia firmelor arată o economie cu multe afaceri mici, dar cu puține capabile să reziste și să crească. Fără îmbunătățirea accesului la finanțare, stabilitate legislativă și politici coerente de dezvoltare, inițiativa antreprenorială riscă să rămână prinsă între entuziasmul de început și realitatea dură a supraviețuirii.
