Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii municipiului Chișinău, desfășoară pe 24 decembrie percheziții într‑un dosar penal care vizează lucrările de construcție demarate pe terenul fostului cinematograf „Gaudeamus”, situat în centrul capitalei. Ancheta a fost pornită pe suspiciuni serioase privind încălcarea legislației de urbanism și construcții, în special în cazul clădirilor cu cinci sau mai multe etaje, iar probele acumulate sugerează că documentele permisive, inclusiv certificatul de urbanism și autorizația de construire, ar fi fost obținute fără avizul obligatoriu al Ministerului Culturii. Potrivit CNA, firma de construcții responsabilă de proiect și alți angajați implicați urmează să fie audiați în calitate de bănuiți, în timp ce ancheta continuă pentru a identifica toate persoanele implicate în eludarea regulilor de urbanism.
Terenul respectiv a fost subiectul unui scandal urbanistic de lungă durată înainte ca fostul cinematograf să fie demolat complet la 3 martie 2025 pentru a face loc unui complex multifuncțional de până la 15 etaje, după ce Primăria Chișinău i‑a emis autorizația de construire pe 4 februarie 2025. Criticii proiectului au atras atenția încă de atunci că demersul municipalității ar fi ignorat avize esențiale și ar fi permis edificarea unui imobil care depășește normele urbanistice tradiționale ale zonei istorice. Ministerul Culturii și Agenția de Inspectare a Monumentelor au declarat în mod repetat că autorizația emisă de primărie este ilegală, motiv pentru care intenționează să ceară anularea acesteia în instanță și tragerea la răspundere penală a persoanelor din Primărie care au semnat sau au avizat documentele.
Însă ceea ce face acest dosar cu adevărat scandalos nu sunt doar eventualele încălcări tehnice de urbanism, ci implicarea indirectă a administrației primarului Ion Ceban, care anterior s‑a poziționat public împotriva unor astfel de construcții, doar pentru ca, ulterior, să se ajungă la emiterea unei autorizații extrem de controversate sub conducerea sa. În 2020, Ceban critica demolarea cinematografului și promitea că pe acel teren nu vor fi ridicate blocuri locative, sugerând utilizarea lui pentru edificii sociale. Aceeași promisiune a rămas fără ecou, iar în 2025 autorizația pentru un complex de 15 etaje a fost semnată de municipalitate, în ciuda avertizărilor că este ilegală și neconformă cu planurile urbanistice ale zonei istorice centrale.
Criticii urbanismului din Chișinău, inclusiv foști viceprimari și consilieri municipali, au subliniat riscurile majore pe care o astfel de construcție le aduce asupra infrastructurii și calității vieții din zonă. Fără un studiu detaliat de trafic și fără consultările obligatorii cu Ministerul Culturii privind monumentele istorice, proiectul riscă nu doar să încalce legea, ci și să degradeze ireversibil patrimoniul urban al orașului.
Mai mult decât atât, faptul că perchezițiile CNA survin la opt luni după demolarea cinematografului și la zece luni de la emiterea autorizației pune sub semnul întrebării transparența administrației Ceban. În loc să prevină sau să corecteze din timp derapajele urbanistice – așa cum ar fi impus responsabilitatea de funcționar public – Primăria Chișinău a permis ca lucrările să avanseze până la punctul în care organele anticorupție au fost nevoite să intervină. Aceasta alimentează percepția tot mai largă că interesele de partid sau legăturile cu dezvoltatorii imobiliari primează în fața protecției legii și a interesului public.
Momentan nu există declarații publice recente ale lui Ion Ceban privind perchezițiile anticorupție, ceea ce intensifică întrebările despre transparența și responsabilitatea conducerii capitalei într‑un proiect cu impact major asupra patrimoniului și urbanismului local.
