Republica Moldova încheie anul 2025 într-o zonă de relativă stabilitate politică, după o perioadă marcată de presiuni externe intense și riscuri majore de destabilizare. Experții constată că, în pofida tentativelor repetate de influență din partea Federației Ruse, parcursul european al țării a fost reconfirmat prin alegeri și decizii politice-cheie. Totuși, această stabilitate este considerată fragilă, iar anul 2026 se anunță mult mai complicat din punct de vedere geopolitic și electoral.
Analizele arată că presiunea exercitată de Moscova în ultimii ani nu a dispărut, ci doar și-a schimbat formele. Tentativele de influențare a electoratului, manipularea socială și exploatarea vulnerabilităților regionale rămân instrumente active. Scrutinul din autonomia găgăuză este văzut drept un potențial punct de relansare a tacticilor de fragmentare socială, cu scopul de a slăbi consensul proeuropean și de a crea tensiuni interne care să afecteze deciziile strategice ale Chișinăului.
Pe plan intern, confirmarea majorității proeuropene este considerată un semnal important, dar insuficient fără măsuri ferme împotriva corupției electorale și a rețelelor de influență. Experții avertizează că există în continuare actori politici care se declară proeuropeni doar formal, dar acționează în interesul altor centre de putere. Consolidarea instituțiilor, curățarea clasei politice și creșterea încrederii publice rămân condiții esențiale pentru menținerea stabilității.
Din punct de vedere economic, finalul lui 2025 aduce semnale încurajatoare. Creșterea economică din ultimele luni ale anului oferă o bază mai solidă pentru 2026, după un început marcat de incertitudine și scenarii pesimiste. Specialiștii subliniază însă că această evoluție pozitivă poate fi menținută doar prin accelerarea reformelor structurale, modernizarea instituțiilor și protejarea economiei de șocuri externe, în special cele generate de contextul regional.
Regiunea transnistreană rămâne un dosar sensibil și o vulnerabilitate majoră pentru securitatea Republicii Moldova. Crizele energetice repetate sunt privite ca un instrument politic folosit pentru a pune presiune pe autoritățile de la Chișinău și pentru a crea nemulțumiri sociale. Implicarea financiară și politică a Uniunii Europene este văzută drept un factor de echilibru, dar problema de fond rămâne nerezolvată și continuă să influențeze relațiile dintre Chișinău și Tiraspol.
În plan extern, parcursul european al Republicii Moldova este strâns legat de evoluțiile din Uniunea Europeană și de războiul din Ucraina. Blocajele generate de unele guverne sau partide suveraniste din UE încetinesc procesul de extindere, iar Chișinăul riscă să fie prins într-un joc geopolitic mai larg. Experții consideră că schimbările politice din unele state europene ar putea debloca situația, dar avertizează că succesul depinde, în primul rând, de capacitatea Republicii Moldova de a-și face „temele pentru acasă” și de a fi pregătită pentru negocieri rapide și eficiente.
