Studenții din Republica Moldova continuă să evalueze pozitiv experiența universitară, însă integritatea academică rămâne una dintre cele mai vulnerabile componente ale sistemului. Potrivit unui studiu prezentat de Ministerul Educației și Cercetării la Conferința Națională „Integritate și Calitate în Învățământul Universitar”, indicele de satisfacție al studenților ajunge la 8 din 10, iar mulți afirmă că ar recomanda universitatea în care studiază. În același timp, scăderea indicelui de integritate indică probleme persistente, care devin tot mai vizibile.
Cercetarea, realizată de Magenta Consulting, a inclus șase universități din țară și peste 3.600 de studenți intervievați față în față, fiind pentru prima dată când a fost analizată și perspectiva cadrelor didactice. Rezultatele arată că studenții apreciază în special materialele pregătite de profesori, interacțiunea cu aceștia și digitalizarea proceselor administrative. În schimb, condițiile din cămine și accesibilitatea campusurilor pentru persoanele cu dizabilități rămân printre cele mai slab evaluate aspecte.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a remarcat că există tot mai mulți studenți care își asumă un rol activ în promovarea experienței universitare și transmit mesajul că studiile pot avea valoare și în Republica Moldova. Totuși, el a subliniat că această imagine pozitivă este fragilă atâta timp cât integritatea academică este pusă sub semnul întrebării, iar toleranța față de abateri riscă să transforme frauda într-o practică acceptată.
Indicele integrității academice a coborât la 6,97, cu 0,6 puncte mai puțin față de anul precedent. Datele pot indica fie o agravare a fenomenului, fie o conștientizare mai mare a problemelor existente. Studiul arată că utilizarea inteligenței artificiale este deja larg răspândită: aproape 40% dintre studenți au folosit AI pentru generarea sau reformularea textelor, iar peste un sfert menționează „oferirea de copiat” ca practică întâlnită în mediul universitar. În același timp, mulți profesori preferă soluții indulgente în cazurile de fraudă, evitând raportarea oficială.
În ceea ce privește raportarea abuzurilor, majoritatea studenților declară că știu unde pot semnala cazuri de corupție sau hărțuire sexuală. Diferența apare la nivelul încrederii: doar 40% cred că sesizările de corupție duc la sancțiuni reale, în timp ce pentru hărțuirea sexuală procentul este mai ridicat. Aceste date indică o problemă de credibilitate a mecanismelor interne și o reticență față de utilitatea raportării.
Ministerul Educației a anunțat măsuri concrete pentru a schimba practicile din sistem, inclusiv dotarea sălilor de examene cu echipamente video, introducerea unui curs obligatoriu de etică și integritate academică și instruirea a aproximativ 27.000 de studenți. Universitățile au fost solicitate să vină, la începutul anului viitor, cu propuneri clare privind evaluările, combaterea plagiatului și aplicarea unor sancțiuni mai ferme. Mesajul autorităților este unul ferm: fără integritate academică, învățământul superior nu poate produce valoare reală.
