De 11 ani, militarii moldoveni fac parte din una dintre cele mai dificile operațiuni internaționale de securitate – misiunea KFOR din Kosovo, condusă de NATO. Ei patrulează, verifică terenuri suspecte, intervin în situații de risc și asigură protecția unor obiective sensibile, umăr la umăr cu colegi din zeci de țări. Pentru geniști, fiecare misiune începe la fel: ordin scurt, mobilizare rapidă, zero marjă de eroare. „Nu ne apropiem, trebuie să avem cel puțin 381 de metri distanță de mina dată. Ducem cercetarea de la distanță, cu binoclul, vedem cât este de periculoasă”, explică genistul Nicolae Chilaru, descriind rutina rece a unui risc permanent.
În ultimii doi ani, misiunea KFOR a devenit și un test de egalitate de șanse pentru femeile militare din Republica Moldova. În echipa de șapte geniști a apărut locotenentul Mihaela Manțoc, de numai 23 de ani, care și-a asumat costumul de protecție de 52 de kilograme – aproape cât propria greutate – și a intrat în câmpurile potențial minate, acolo unde un singur pas greșit poate fi fatal. „Am decis să îmi demonstrez și mie, și altor doamne militare că putem și noi să executăm o misiune”, spune Mihaela. Furtună, ploaie torențială, noroaie, vizibilitate redusă – toate fac parte din decorul obișnuit, în care militarii trebuie să rămână calmi, preciși și lucizi.
În medie, geniștii moldoveni participă la aproximativ 70 de misiuni de acest tip în fiecare rotație de șase luni. Bilanțul ultimilor 11 ani vorbește de la sine: 175 de obiecte explozive identificate și neutralizate, în zone unde localnicii vor să-și continue viața normal, iar infrastructura civilă trebuie protejată. „Echipamentul pe care îl port cântărește aproximativ 12 kilograme, dar este ceea ce geniștii poartă zilnic pentru a-și asigura securitatea în timpul executării misiunilor”, relatează jurnalista Maria Brînca, aflată în teren alături de contingentul moldovean. Dincolo de cifre, misiunea înseamnă o disciplină de fier: ore întregi de concentrare, antrenamente continue și decizii luate în secunde.
În zona Dečan, la doar 14 kilometri de baza militară KFOR, militarii moldoveni mai au o responsabilitate delicată: protejarea Mănăstirii Visoki Dečani, un monument medieval sârb cu fresce bizantine unice în Europa. Lăcașul de cult, vechi de peste 700 de ani, a supraviețuit tuturor turbulențelor istorice, dar a fost amenințat și atacat de patru ori în ultimele decenii. „A supraviețuit nu doar ca biserică, ci ca o comunitate vie de călugări”, spune starețul Sava Janjic. Astăzi, liniștea aparentă din jurul mănăstirii este posibilă doar datorită unei misiuni de pază care funcționează 24 din 24 de ore, din 1999 încoace, în care sunt implicați și militari din Republica Moldova.
Serviciul aici înseamnă schimburi dure: șase ore la post, șase ore de veghe, șase ore de odihnă, indiferent că plouă, ninge sau viscolul lovește în plin. „Partea cea mai dificilă este când te afli în garda de serviciu chiar la paza mănăstirii. Fie că plouă, fie că ninge, noaptea e frig – asta e cea mai grea parte”, povestesc militarii. Pentru Maria Frumușachi, a doua femeie din contingentul moldovean prezentă în Kosovo, provocarea nu este doar fizică, ci și emoțională: „Dorul de cei dragi este cel mai greu. Dar ei mă încurajează permanent și mă susțin, și așa trec cu brio peste toate greutățile”. În misiune, femeile sunt prezente la antrenamente, intervenții și servicii de gardă în aceleași condiții ca bărbații, fără diferențe de tratament.
Conducerea Armatei Naționale subliniază că în KFOR nu contează genul sau gradul, ci pregătirea și capacitatea de a-ți face treaba sub presiune. „Nu are importanță de gen, nu are importanță de grad. Toți trec pregătirea inițială de bază și apoi de specialitate, anume pentru îndeplinirea misiunilor specifice”, spune șeful Marelui Stat Major, Vitalie Micov. Aprecierea vine și din partea NATO: „Vreau să îmi exprim recunoștința pentru contribuțiile de lungă durată ale Republicii Moldova în misiunea KFOR. Cu siguranță, consolidează forța și capacitățile operațiunii”, afirmă comandantul KFOR, Özkan Ulutaș. De la apogeul misiunii, când în Kosovo se aflau peste 50.000 de militari, la cei aproximativ 4.500 de soldați de astăzi, contingentul moldovean rămâne o verigă constantă într-un efort de securitate care nu se vede la știri în fiecare zi, dar care ține regiunea departe de un nou conflict deschis.
