Ucraina, Republica Moldova și Regatul Țărilor de Jos au semnat, la Haga, sub egida Consiliului Europei, Convenția de instituire a Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina – un nou instrument juridic menit să transforme documentarea pierderilor provocate de agresiunea Federației Ruse în decizii concrete de despăgubire. Evenimentul a avut loc pe 16 decembrie, în cadrul unei Conferințe diplomatice organizate de Consiliul Europei și Guvernul olandez, și marchează trecerea de la etapa de colectare a probelor la cea de soluționare efectivă a cererilor de compensare. Pentru Republica Moldova, participarea la acest demers vine în contextul exercitării Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
Noua Comisie reprezintă a doua componentă esențială a mecanismului internațional de compensare, construit etapizat. Prima etapă a fost crearea, în 2023, a Registrului Daunelor pentru Ucraina, care colectează, clasifică și verifică eligibilitatea cererilor de despăgubire. A doua etapă, lansată acum, este instituirea unei comisii independente care va examina pe fond cererile, va evalua prejudiciile materiale și morale, va decide asupra admiterii sau respingerii acestora și va stabili cuantumul despăgubirilor pentru fiecare caz în parte. Registrul Daunelor și baza sa de probe vor fi transferate către Comisie imediat ce aceasta va deveni funcțională, pentru a asigura continuitatea procesului.
Convenția de la Haga prevede că mecanismul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de state semnatare și cu condiția existenței unor fonduri suficiente pentru funcționarea inițială. Statele și organizațiile implicate caută deja sursele de finanțare pentru viitorul fond de compensare, într-un context în care discuțiile privind utilizarea activelor rusești înghețate rămân intens politizate. Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a descris Comisia de Reclamații drept „cea mai rapidă și realistă cale” de la documentarea pierderilor la repararea lor efectivă, subliniind că peste 85.000 de cereri au fost deja înregistrate în Registrul Daunelor, cu sprijinul a 44 de state și al Uniunii Europene.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a pus accent pe faptul că mecanismul de compensare trebuie să devină nu doar operațional, ci și eficient, pentru ca victimele să simtă concret că dreptatea nu rămâne doar un principiu invocat în declarații. El a insistat că miza nu este doar protecția teritorială a Ucrainei, ci dreptul cetățenilor să ducă o viață normală și sigură, comparabilă cu a oricărui european. Zelenski a cerut sprijin internațional constant pentru toate etapele procesului – de la registru și comisie, până la plățile efective – și a subliniat că Rusia „trebuie să simtă consecințele” atât timp cât teritoriile ucrainene sunt ocupate, oameni sunt ținuți în captivitate, iar copii ucraineni sunt răpiți.
Interesul internațional pentru mecanism a fost confirmat de faptul că, încă din prima zi, 35 de state au semnat Convenția, un număr calificat de Consiliul Europei drept fără precedent. Mecanismul este deschis tuturor statelor și organizațiilor regionale interesate, pe picior de egalitate. 94 de state au susținut anterior, în Adunarea Generală a ONU, rezoluția care a stat la baza politică a acestui demers, iar Uniunea Europeană și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au militat încă din 2022 pentru crearea unui cadru de compensare. „Consiliul Europei nu are rachete, dar are forța dreptului”, a spus Alain Berset, subliniind că rolul organizației este să consemneze adevărul, să ofere reparații și să tragă la răspundere pe cei vinovați.
Republica Moldova participă la acest mecanism într-un moment cu puternică încărcătură simbolică și politică, exercitând Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2025 – mai 2026. În discursul său de la Haga, președinta Maia Sandu a declarat că România de peste Prut sprijină toate eforturile care conduc la o pace „demnă și durabilă”, subliniind că modul în care se va încheia războiul din Ucraina va defini stabilitatea Europei. „Pacea fără responsabilitate rezistă rareori. Acolo unde responsabilitatea este afirmată prin lege și instituții, societățile se refac. Acolo unde este evitată sau amânată, violența revine”, a spus Maia Sandu, legând direct justiția pentru victime de viitorul continentului.
