Un nou proiect imobiliar din nordul Bucureștiului reaprinde întrebările despre averile și conexiunile din vârful sistemului judiciar. Firma Unix Sky, controlată de soțul șefei Înaltei Curți, Lia Savonea, apare co-dezvoltator al unui bloc de 14 etaje pe Șoseaua București–Ploiești, evaluat la aproximativ 9 milioane de euro. Paradoxul este că această companie nu a raportat oficial venituri, dar intră într-o asociere cu un dezvoltator imobiliar puternic, cu contracte publice și lucrări inclusiv la baza militară de la Câmpia Turzii.
Proiectul din Băneasa nu este primul episod controversat în jurul familiei Savonea. În trecut, soțul șefei Înaltei Curți a ridicat un bloc la Chiajna, finanțat cu un milion de euro cash, bani veniți de la fiul unui magistrat condamnat pentru corupție. Cazul a ridicat atunci semne de întrebare despre originea fondurilor și despre cât de atent sunt verificate sursele de finanțare în jurul familiilor de magistrați cu funcții-cheie în sistemul judiciar. Nici atunci nu a existat o clarificare care să liniștească opinia publică.
În plan oficial, toate aceste afaceri sunt prezentate drept „dezvoltări imobiliare” legitime, încadrate în zona de business privat. Numai că, în paralel, Lia Savonea a admis că nu a declarat vânzarea unui teren în valoare de 30.000 de euro, un detaliu ce alimentează percepția că regulile de integritate și transparență se aplică selectiv. Când însăși șefa instanței supreme recunoaște omisiuni în declarația de avere, mesajul trimis societății este devastator pentru ideea de exemplu personal în Justiție.
Dimensiunea colaborărilor ridică și ea semne de întrebare. Asocierea Unix Sky cu un investitor cu portofoliu de contracte publice și lucrări sensibile amplifică suspiciunea unui cerc închis de influență: firme care câștigă bani din lucrări cu statul se regăsesc în combinații imobiliare cu familia uneia dintre cele mai puternice persoane din sistemul judiciar. Chiar și dacă totul este perfect legal pe hârtie, conflictul de percepție este uriaș, iar încrederea publică se erodează.
Nu vorbim doar despre un bloc în plus pe harta imobiliară a Capitalei, ci despre felul în care se vede Justiția într-o țară în care oamenii sunt obligați să-și justifice până și creditele de consum, în timp ce personaje din vârf construiesc ansambluri de milioane de euro prin firme fără venituri vizibile. Fiecare astfel de caz confirmă impresia unui dublu standard: lege și verificări drastice pentru cetățeanul obișnuit, opacitate și „aranjamente” pentru cei din cercul puterii.
În final, întrebarea nu este dacă blocul din Băneasa va fi vândut integral, ci cât mai poate rezista ideea de justiție credibilă când cei care ar trebui să o apere par să joace după alte reguli. Oficial, avem „dezvoltări imobiliare”. Neoficial, miroase a sfidare directă la adresa ideii că în fața legii toți sunt egali.
