România înregistrează primul caz de lepră (boala Hansen) după o pauză de 44 de ani, într-o situație care a atras imediat atenția autorităților sanitare. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că o pacientă a fost deja confirmată cu lepră, iar alte trei femei sunt suspecte, toate fiind angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca și originare din Asia. Ultimul caz fusese diagnosticat în 1981, ceea ce face ca acest episod să fie unul excepțional în sistemul medical românesc.
Primele două paciente, cu vârste de 21 și 25 de ani, provenite din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj în 26 noiembrie 2025, cu leziuni cutanate suspecte. Investigațiile au inclus biopsie de țesut cutanat, unde microscopul a evidențiat bacili alcool-acido-rezistenți (BAAR) la una dintre femei, precum și testul genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA, care a exclus tuberculoza. Probele histopatologice și frotiurile Ziehl-Neelsen, orientate către Mycobacterium leprae, au susținut diagnosticul pentru primul caz, în timp ce celelalte trei paciente se află încă în evaluare clinică și microbiologică.
În paralel cu diagnosticul, Ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică Cluj au declanșat un set strict de măsuri de control. Salonul SPA a fost închis temporar, până la finalizarea anchetei epidemiologice, iar toate spațiile folosite au fost supuse dezinfecției cu ozon și proceduri intensificate de igienizare cu biocide avizate. Au fost verificate vestiarele, spațiile de depozitare individuală și s-a dispus programarea angajaților la controale medicale prin medicina muncii, pentru a depista eventuale alte cazuri sau contacți cu risc crescut.
Autoritățile subliniază că, deși lepră sună înspăimântător pentru public, riscul de transmitere este redus, iar boala are o evoluție lentă. Transmiterea necesită, de regulă, o expunere prelungită și apropiată la o persoană netratată, iar boala nu se ia prin strângeri de mână, îmbrățișări ocazionale, mers cu transportul public sau simpla folosire a unor spații comune. După inițierea tratamentului specific recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, contagiozitatea scade rapid până la dispariție, ceea ce limitează riscul pentru persoanele din jur.
Pentru a menține situația sub control, Ministerul Sănătății a dispus intensificarea supravegherii epidemiologice, extinderea testării contacților și evaluarea condițiilor de muncă și locuire ale angajaților străini. România a solicitat și asistență internațională din partea OMS și a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament și pentru sprijin în monitorizarea pe termen scurt și mediu. Inspecția Sanitară de Stat va urmări zilnic evoluția situației, în coordonare cu echipele locale și naționale de sănătate publică.
Cu toate că acest caz marchează o premieră nedorită după mai bine de patru decenii, contextul european arată că lepra nu a dispărut complet: cazurile sunt rare și apar aproape exclusiv la persoane provenite din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină. Mesajul oficialilor este dublu: pe de o parte, maximum de vigilență și anchete epidemiologice extinse; pe de altă parte, evitarea panicii, în condițiile în care boala are o contagiozitate scăzută, tratament eficient și mecanisme clare de control în sistemul sanitar.
