Mii de cetățeni cu dublă cetățenie, inclusiv foarte mulți moldoveni, rămân fără buletine românești direct la frontieră, pe fondul celei mai ample „curățenii” administrative din ultimii ani în România. Doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total a urcat la 143.831 de cazuri până la jumătatea lunii noiembrie. În paralel, în perioada 2024–2025, peste 2.000 de cărți de identitate românești au fost reținute la frontieră, fie pentru că figurau cu alertă, fie pentru că erau raportate ca pierdute sau furate. Pentru cei prinși în acest val de verificări, șocul apare la controlul pașaportului, nu în fața ghișeului.
Mecanismul este strict: atunci când autoritățile anulează un domiciliu, sistemul informatic generează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări și în Sistemul de Informații Schengen. Polițiștii de frontieră, care fac verificarea sistematică la intrarea și la ieșirea din țară, sunt obligați să rețină actul de identitate și să îl trimită mai departe către serviciile competente. Pentru un cetățean moldovean cu dublă cetățenie, asta înseamnă că, odată ce domiciliul din România a fost șters din registru, buletinul devine nevalid și este confiscat la prima trecere a frontierei.
Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând, iese acum la suprafață. Ministerul de Interne de la București recunoaște că ani întregi legislația a permis ca zeci sau chiar sute de persoane să-și stabilească formal domiciliul la aceeași adresă, fără să locuiască acolo. Funcționarii de evidența persoanelor erau obligați să accepte declarațiile pe propria răspundere ale solicitanților, în numele unui principiu constituțional: libertatea fiecăruia de a-și alege domiciliul. Fără instrumente de control și fără suspiciuni „temeinice” prevăzute de lege, verificările reale erau practic inexistente.
Abia în iunie 2023 a intrat în vigoare o modificare legislativă care limitează la maximum 10 numărul de persoane cu domiciliu la aceeași adresă, cu excepția familiei extinse. De atunci, serviciile de evidență au început verificări în teren, au invitat oamenii la clarificări și, acolo unde s-a dovedit că nu locuiesc efectiv la adresa declarată, au dispus încetarea valabilității domiciliului și actualizarea registrului național. Dincolo de cifrele impresionante – zeci de mii de anulări doar într-un an – operațiunea marchează o schimbare de paradigmă: ceea ce ani la rând a fost tolerat devine brusc motiv de anulare și alertă în sistemele naționale și europene.
În paralel, fenomenul domiciliilor fictive este legat de anchete penale în zone precum Suceava și Botoșani, unde polițiștii și procurorii au făcut aproape 300 de percheziții în ultimii doi ani. Au fost vizate rețele care, cu ajutorul unor funcționari locali, facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. În urma descinderilor au fost ridicate peste 8.700 de documente neconforme – multe obținute fie prin certificate de cetățenie falsificate, fie pe baza unor adrese evident fictive. Curățarea bazelor de date vine deci la pachet cu dosare penale, nu doar cu simpla rectificare a unor formulare.
Pentru mii de moldoveni, efectul este însă direct și dureros: buletinul românesc, folosit pentru liberă circulație, muncă sau acces la servicii, dispare din portofel în câteva minute la frontieră. Mulți descoperă atunci, pentru prima dată, că adresa din acte a fost anulată, că figura o alertă în sistem și că vor trebui să ia totul de la capăt în relația cu autoritățile române. Rămâne și întrebarea de fond: câte dintre aceste cazuri țin de rețele organizate și câte de oameni care au urmat „sfaturi” comode sau au semnat hârtii fără să înțeleagă consecințele? Curățenia în registre era necesară, dar valul de buletine tăiate la frontieră arată și nota de plată pentru ani întregi de neglijență și ambiguitate legislativă.
