Din 2027, Republica Moldova schimbă regulile jocului pentru ambalajele de băuturi: sticlele și dozele nu vor mai fi doar gunoi aruncat la întâmplare, ci „monedă” care se întoarce în buzunarul consumatorului. La fiecare sticlă sau doză cumpărată, oamenii vor plăti o garanție separată, sumă care va fi recuperată integral atunci când ambalajul este returnat în punctele de colectare. Sistemul va funcționa pe baza unui marcaj special și a codului de bare, astfel încât fiecare ambalaj să poată fi identificat clar și verificat.
Acest Sistem de Depozit pentru Ambalaje, deja aplicat în mai multe state europene, mută responsabilitatea de la „sperăm că reciclează cineva” la „ai un motiv concret să aduci sticla înapoi”. Practic, cine aruncă ambalajul la gunoi își aruncă propriii bani. Cine îl aduce la automat sau la punctul de colectare, își recuperează garanția. În timp, reflexul de a căuta coșul sau containerul potrivit ar trebui să fie înlocuit de reflexul de a căuta punctul unde „îți iei banii înapoi”.
Pentru ca sistemul să funcționeze, autoritățile trebuie să îl construiască împreună cu producătorii, importatorii și comercianții: rețea de puncte de returnare, centre de sortare, spații de depozitare, contracte cu reciclatori. Magazinele vor deveni veriga principală între consumator și sistem, pentru că acolo se vinde și acolo se va returna mare parte din ambalaje. Pentru comercianți, asta înseamnă costuri logistice și organizatorice noi, dar și un rol clar în această „industrie a reciclării” care urmează să se nască.
Ministrul Mediului vorbește deschis despre ambiția din spatele proiectului: Sistemul de Depozit nu este doar o măsură anti-gunoi, ci fundația unei industrii naționale de reciclare. Cu un flux constant de sticle și doze curate, colectate separat, Moldova poate reduce importurile de plastic și materie primă și poate produce aici o parte din materialele care acum vin din afară. Banii cheltuiți pe ambalaje pleacă mai puțin din țară și se transformă, treptat, în investiții și locuri de muncă pe lanțul reciclării.
Un alt efect așteptat este curățarea vizibilă a spațiilor publice: mai puține sticle în parcuri, pe malurile râurilor, în păduri sau pe marginea drumurilor. Oriunde vezi azi o doză aruncată, de mâine vei vedea, în teorie, un leu sau doi aruncați. Pentru cei care strâng deja deșeuri pentru vânzare, Sistemul de Depozit poate deveni o sursă de venit previzibilă, iar pentru societate – o barieră reală împotriva poluării cu plastic și metal.
Marea provocare rămâne implementarea. Fără o campanie clară de informare, fără reguli simple și fără puncte de returnare ușor accesibile, Sistemul de Depozit riscă să fie perceput ca o taxă în plus, nu ca un mecanism prin care îți recuperezi banii. Succesul va depinde de cât de prietenos va fi pentru oameni – automatele să funcționeze, cozile să fie suportabile, magazinul de la colț să nu refuze ambalajele – și de cât de serios va fi controlată respectarea regulilor de către toți actorii din lanț. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Moldova poate trece, în sfârșit, de la „ne plângem de gunoaie” la „plătim pentru responsabilitate și reciclăm cu cap”.
