Expertul financiar Vladimir Golovatiuc desface proiectul bugetului de stat pentru 2026 și vede în el nu doar cifre, ci radiografia unei economii blocate de ani de zile. În opinia lui, stagnarea ultimilor 15 ani se citește clar în document: aceeași structură fragilă, aceeași dependență de împrumuturi și același model de „dezvoltare” care nu produce creștere durabilă, ci doar plombează găuri de la un an la altul. Bugetul nu vine cu un salt de calitate, ci cu aceeași rețetă obosită: cheltuim mai mult decât producem și acoperim diferența cu datorie.
Golovatiuc spune că toate problemele economiei ies la suprafață în buget: o economie ineficientă, cu structură irațională, în care valoarea adăugată reală este slabă, iar sectoarele productive sunt subțiri. În loc de investiții masive în domenii care generează creștere pe termen lung – industrie, infrastructură, agricultură modernizată, inovare –, bugetul continuă să împingă banii în consum și în cheltuieli curente. Nu există o schimbare de paradigmă, ci doar o ajustare de cifre pe aceeași matrice fragile.
Proiecțiile pentru 2026 arată la prima vedere optimist: produsul intern brut ar urma să crească cu 7,3 la sută, veniturile bugetare cu 5,1 la sută, iar cheltuielile cu 7 la sută. Însă, subliniază expertul, când pui cifrele cap la cap, se vede imediat că nota de plată finală se umflă: deficitul bugetar crește cu aproape 15 la sută. Cu alte cuvinte, statul promite creștere, dar o plătește pe datorie, nu din consolidarea reală a economiei. Diferența dintre venituri și cheltuieli nu se acoperă din reforme și productivitate, ci din credit.
Cea mai îngrijorătoare zonă rămâne datoria de stat, despre care Golovatiuc spune clar: „explodează”. Atât împrumuturile interne, cât și cele externe sunt împinse la limita suportabilului, în timp ce productivitatea economiei nu ține pasul. Un astfel de model face bugetul vulnerabil la orice șoc extern – crize, creșteri de dobânzi, turbulențe regionale –, iar povara reală cade pe umerii contribuabililor, care se trezesc cu taxe, tarife și prețuri tot mai mari, în timp ce statul își rostogolește datoriile.
Expertul critică dur lipsa de viziune a Guvernului, pe care îl acuză că repetă aceeași schemă bugetară de ani de zile: împrumuturi record, promisiuni generoase, puține schimbări structurale. În loc să folosească bugetul ca instrument de transformare a economiei, Executivul îl tratează ca pe un tabel de venituri și cheltuieli ajustat din pix. Nu se vede o strategie clară de schimbare a structurii economice, de dezvoltare a sectoarelor competitive sau de reducere reală a dependenței de datoria publică.
În final, mesajul lui Vladimir Golovatiuc este un avertisment mai degrabă decât o simplă critică: dacă Republica Moldova nu iese din logica bugetelor „cosmetizate” pe datoria de stat și nu-și recunoaște onest stagnarea, următorii ani vor adânci problemele, nu le vor rezolva. PIB-ul poate arăta bine în rapoarte, dar dacă este împins în sus cu bani împrumutați, fără o economie sănătoasă în spate, creșterea rămâne fragilă, iar bugetul – o bombă cu fitil lung, dar sigur.
