Republica Moldova a cerut României ajutor de urgență la energie, după atacurile masive cu rachete și drone ale Rusiei din 5–6 decembrie, care au avariat infrastructura energetică a Ucrainei și au scos din funcțiune un grup important de producere din regiune. Pentru a evita suprasarcinile și riscul deconectărilor necontrolate, operatorul de transport Moldelectrica a apelat la așa-numitul „ajutor de avarie” – un mecanism prin care statele vecine trimit rapid energie atunci când sistemul este în dificultate.
Inițial, România a început să livreze circa 100–150 de megawați pe oră către Republica Moldova, pentru a stabiliza rețeaua și a acoperi lipsa bruscă de producere. Pe măsură ce situația s-a clarificat, fluxurile au crescut semnificativ: exporturile României spre Republica Moldova au depășit 1.300 de megawați, transformând țara noastră într-un veritabil nod de tranzit energetic în regiune. Autoritățile descriu situația drept „stabilă, dar complexă” – stabilă pentru consumatori, complexă pentru dispeceri și operatori.
Chișinăul nu a rămas doar beneficiar, ci a devenit și punte de sprijin pentru Ucraina. Din energia importată, aproape 1.000 de megawați sunt redirecționați mai departe peste Prut, acolo unde infrastructura bombardată are nevoie urgentă de sprijin pentru a evita colapsul rețelei. Astfel, Republica Moldova joacă, alături de România, rolul de „tampon energetic” într-o regiune aflată sub presiune constantă din cauza atacurilor rusești asupra sistemului ucrainean.
Oficial, autoritățile de la Chișinău insistă că, în pofida tensiunilor din sistem, alimentarea consumatorilor este asigurată, iar situația este monitorizată în regim continuu. Cu toate acestea, dependența de sprijinul extern rămâne un semnal clar despre fragilitatea energetică a regiunii. Atacurile asupra infrastructurii din Ucraina nu se opresc la granițele ei – fiecare linie avariată acolo se traduce prin probleme de stabilitate și aici.
Episodul din 5–6 decembrie arată, încă o dată, cât de importantă este interconectarea Republicii Moldova cu România și cu sistemul european ENTSO-E. Fără linii de interconexiune funcționale și fără capacitatea tehnică a României de a crește rapid exporturile, Chișinăul s-ar fi putut confrunta cu întreruperi majore de energie. În noua realitate regională, securitatea energetică nu mai este doar o chestiune de preț și facturi, ci una de siguranță națională și solidaritate între state.
