Copiii din diaspora care revin în Republica Moldova, dar și străinii stabiliți aici, ar putea avea, în sfârșit, o punte clară de trecere spre școlile din țară: un program special de predare a limbii române, gândit anume pentru ei. Ministerul Educației și Cercetării propune introducerea acestui program direct în Codul Educației, astfel încât cursurile de română să nu mai depindă de „bunăvoința” unei școli sau de proiecte ocazionale, ci să aibă un cadru legal, stabil și finanțat. Ideea este simplă: înainte să le cerem copiilor note și examene, trebuie să le dăm limba în care să poată învăța.
Ministrul Dan Perciun recunoaște deschis că, până acum, legislația nu oferea școlilor nicio bază clară pentru a organiza astfel de cursuri și nici pentru a primi bani dedicați pentru ele. În timp ce numărul copiilor reveniți din diaspora crește, școlile s-au descurcat „după posibilități”: profesori care improvizează ore suplimentare, colegi care traduc, părinți care caută meditații pe cont propriu. Programul propus ar schimba această realitate, transformând problema individuală a fiecărui copil în responsabilitate asumată oficial de sistem.
Noul program este prezentat de MEC ca un instrument esențial pentru integrarea copiilor în școli: nu doar pentru a-i ajuta să pronunțe corect, ci pentru a le dezvolta competențe reale de comunicare în limba română – scris, citit, înțeles, vorbit. Fără această „cheie”, copiii veniți din alte sisteme educaționale riscă să rămână izolați în clasă, să nu înțeleagă explicațiile, să nu se poată exprima la nivelul colegilor și, în final, să abandoneze sau să accepte note mici nu din lipsă de capacitate, ci din lipsă de limbă.
Reprezentanții ministerului subliniază că programul nu se adresează doar copiilor reveniți din diaspora, ci și străinilor care locuiesc în Republica Moldova și intră în școlile de aici. Pentru ei, barierele lingvistice sunt duble: se confruntă cu un sistem nou, într-o limbă pe care o stăpânesc slab sau deloc. Cursurile de română dedicate le-ar permite să se adapteze mai ușor la mediul școlar, să înțeleagă regulile, să participe la ore și să se integreze social, nu doar să bifeze prezența în catalog.
Din punct de vedere juridic, includerea programului în Codul Educației înseamnă recunoașterea oficială a unei realități care există deja de ani buni: mobilitate mare, familii care revin după perioade lungi peste hotare, copii care se trezesc brusc între două lumi. Proiectul de lege se află acum în consultări publice, iar discuțiile vor trebui să clarifice cine organizează concret cursurile, cum sunt plătiți profesorii, câte ore se alocă și cum se asigură continuitatea acestor programe, nu doar lansarea lor festivă.
Programul pentru predarea limbii române face parte dintr-un pachet mai larg, cu 12 modificări propuse la Codul Educației, prezentat pe 2 decembrie de ministrul Dan Perciun. În timp ce alte prevederi vizează structura sistemului sau regulile administrative, aceasta lovește direct în viața de zi cu zi a copiilor care revin acasă sau ajung aici din altă țară. Dacă va fi construit corect, programul ar putea transforma „limba română” dintr-un obstacol în primul sprijin real pe care statul îl oferă acestor elevi, înainte să le ceară adaptare, performanță și rezultate.
