Socialiștii au ieșit din nou în stradă și au acuzat Guvernul condus de Alexandru Munteanu că lovește cetățenii exact când au mai mare nevoie de sprijin. Un grup de simpatizanți ai PSRM a protestat joi, 4 decembrie, în fața Ministerului Muncii și Protecției Sociale, denunțând „politica antisocială” a PAS și reducerea compensațiilor în plin sezon rece. Manifestanții au criticat faptul că, în timp ce miniștrii încasează salarii de zeci de mii de lei, oamenii cu venituri mici primesc ajutoare tot mai subțiate pentru plata facturilor.
Liderul PSRM, Igor Dodon, a numit bugetul pentru 2026, aprobat de Guvern în aceeași zi, „buget al genocidului social”. El a invocat un deficit record de 21 de miliarde de lei și o creștere a datoriei de stat cu 26 de miliarde, susținând că aceste cifre nu se traduc în sprijin real pentru părinți, pensionari, veterani și familii numeroase. Dodon acuză Executivul că a decis să reducă compensațiile la energie chiar înainte de perioada cea mai dificilă a anului, „penalizând oamenii care nu au cu ce plăti facturile” și lăsându-i cu un ajutor „și mai mic”.
Socialiștii reproșează și faptul că miniștrii evită să vină în Parlament pentru a explica schimbările, deși PSRM spune că a cerut în repetate rânduri audieri publice. Igor Dodon a anunțat că formațiunea va înainta moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Munteanu și a chemat întreaga opoziție parlamentară să le susțină, în numele „dreptății pentru popor”. Mesajul său este unul de mobilizare: dacă opoziția și cetățenii acționează solidar, executivul ar fi obligat să-și revadă deciziile privind compensațiile.
De cealaltă parte, PAS respinge acuzațiile și amintește că actualele scheme de sprijin au fost posibile tocmai datorită guvernării proeuropene. Purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adriana Vlas, subliniază că, în ultimii trei ani, circa 10 miliarde de lei au fost direcționați către compensațiile la energie, iar valoarea minimă a ajutorului pentru acest sezon rămâne 500 de lei, cu un plafon maxim de 1.000 de lei, calculat în funcție de tarifele actuale, consumul mediu și evoluțiile de pe piața energiei. Ea reamintește că sprijinul la energia electrică a fost posibil datorită fondurilor europene, iar ultima compensație va fi reflectată în facturile din luna decembrie.
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a confirmat că, începând cu anul viitor, cetățenii nu vor mai primi compensații direct în facturile de energie electrică. Mecanismul actual, finanțat inclusiv dintr-un ajutor de urgență de 250 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, se încheie odată cu luna noiembrie, iar Guvernul trece la un sistem de compensații la căldură, direcționate în funcție de vulnerabilitate. Pentru sezonul rece 2025–2026, valoarea maximă a compensației lunare la căldură se reduce de la 1.400 la 1.000 de lei, iar suma efectivă va fi calculată individual, în funcție de consum, tipul de energie utilizată și gradul de vulnerabilitate energetică a gospodăriei.
Bugetul estimat pentru noile compensații la căldură este de aproximativ 2,36 miliarde de lei, potrivit Notei de fundamentare a proiectului aprobat de Guvern. Executivul argumentează că resursele sunt limitate și că sprijinul trebuie țintit mai eficient către cei mai vulnerabili, nu distribuit uniform. Opoziția, însă, vorbește despre tăieri mascate și despre o povară tot mai mare pusă pe umerii populației, într-un context de prețuri ridicate și salarii care nu țin pasul cu facturile.
În final, disputa dintre PSRM și PAS asupra compensațiilor la energie arată nu doar o confruntare politică, ci și o linie de fractură socială: între promisiunea solidarității în fața crizei și realitatea cifrelor din buget. Socialiștii încearcă să capitalizeze nemulțumirea oamenilor, acuzând „genocid social”, în timp ce guvernarea invocă responsabilitatea fiscală și sprijinul european. Pentru cetățeni, însă, întrebarea rămâne aceeași: cât vor plăti, concret, la iarnă – și cine va acoperi diferența dintre discurs și factura de la lumină și căldură.
