Mai mult decât de drumuri noi, Republica Moldova are nevoie să repare și să modernizeze ceea ce are deja, susține fostul director al Administrației de Stat a Drumurilor, Andrei Cuculescu, expert în domeniul rutier. El spune clar: toate localitățile sunt deja conectate la centrele regionale și la rețeaua de bază a țării, iar prioritatea nu ar trebui să fie trasarea de noi șosele pe hartă, ci lărgirea, îndreptarea și aducerea la standarde moderne a drumurilor existente – de la curbe periculoase la declivități care îngreunează traficul și cresc riscul de accidente.
În contextul discuțiilor aprinse despre calitatea lucrărilor din programul „Europa este aproape”, Cuculescu amintește că, în prezent, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții și al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, sunt în derulare șapte proiecte de modernizare, care acoperă aproximativ 150 de kilometri de drum în mai multe raioane. Unele tronsoane, precum Hâncești–Leușeni, sunt deja finalizate, altele abia intră în șantier. Important, spune expertul, este că aceste investiții merg spre modernizare reală – profilare, consolidare, corectarea traseelor – nu doar spre „cârpeli” cu nume pompos de reparații capitale.
Pe lângă aceste proiecte, aproximativ 2 miliarde de lei sunt direcționați anual pentru lucrări de reparație și întreținere, unde intră inclusiv aplicarea de straturi subțiri de asfalt de circa 5 cm, prin tehnologia Slurry Seal. Metoda are un rol clar: izolează fisurile, prelungește viața drumului cu încă 5–6 ani și, dacă ar fi aplicată la scară largă, ar împiedica multe sectoare să ajungă în starea de „drum distrus”. Problema, avertizează Cuculescu, este că exact astfel de intervenții preventive au lipsit aproape cu desăvârșire în acest an, ceea ce înseamnă costuri mai mari în viitor.
Rețeaua rutieră a țării numără în jur de 6.000 de kilometri de drumuri naționale, dintre care peste 3.000 km sunt drumuri regionale. Situația lor „lasă de dorit”, spune expertul. Aproximativ 1.000 km sunt încă în variantă albă – adică pietriș și prundiș – care vara înseamnă praf sufocant, iar iarna noroi și stropi de calcar ce îngreunează serios circulația. Cel puțin 1.100 km ar trebui modernizați prin asfaltare, beton sau asfalt la rece, pentru ca aceste sectoare să devină realmente practicabile, nu doar marcate cu o linie pe hartă.
În realitate, ritmul este mult prea lent pentru nevoile din teren: anual se reabilitează doar 100–200 de kilometri de sectoare degradate. Asta înseamnă că, în timp ce o porțiune este reparată, alte câteva intră în zona critică. Șoferii simt direct consecințele: un drum drept, fără gropi și denivelări, reduce costurile de exploatare ale vehiculelor, de la consumul de combustibil până la uzura pieselor. Pe drumuri degradate, avertizează Cuculescu, costurile de transport cresc cu 20–25%, fie că vorbim de autobuze, camioane sau autoturisme. Diferența se vede în buzunarul fiecăruia.
În paralel, expertul ridică semne de întrebare și cu privire la banii alocați pentru întreținerea de iarnă – circa 115 milioane de lei. Sezonul rece avansează greu, iar riscul este ca o bună parte din sumă să nu poată fi valorificată integral și să fie, în final, redistribuită către alte capitole, fără legătură directă cu întreținerea efectivă a drumurilor. După rectificările de luna trecută, Fondul Rutier pentru 2025 ajunge la 2,6 miliarde de lei, dar, fără o prioritizare clară pe reabilitarea rețelei existente, acești bani riscă să fie înghițiți de lucrări fragmentate, în loc să schimbe vizibil și durabil fața infrastructurii rutiere.
