Anul electoral a trecut, iar odată cu el dispare și una dintre puținele perne de protecție pentru facturile la lumină. În 2026, moldovenii nu vor mai primi compensații directe în factură la energia electrică, a anunțat ministra Muncii, Natalia Plugaru, după ședința de Guvern din 3 decembrie. Practic, mecanismul care a mai domolit șocul scumpirilor din acest an se oprește exact când oamenii se așteptau să fie protejați în continuare, într-un context în care veniturile nu țin pasul cu tarifele.
Natalia Plugaru a explicat că actuala formulă – compensația aplicată automat în factură – va fi valabilă strict pentru anul curent, iar ultima reducere acordată astfel va apărea pe factura emisă în luna decembrie. Din 2026, Guvernul vrea să se concentreze doar pe compensații monetare pentru căldură, direcționate către familiile considerate vulnerabile. Mesajul oficial este că ajutorul va fi „țintit” mai bine. Tradus în limbaj de bucătărie: mai puțini beneficiari direcți, mai multă selecție, mai puțină siguranță pentru cei care abia se încadrau și acum ies din schemă.
Decizia vine pe fundalul unor tarife la energie electrică care au explodat la începutul lui 2025. Pentru consumatorii deserviți de „Premier Energy”, prețul a urcat cu aproximativ 75%, de la 2,34 lei/kWh la 4,1 lei/kWh, iar pentru cei de la „FEE Nord” scumpirea a fost de circa 65%, de la 2,84 lei/kWh la 4,68 lei/kWh. În august 2025, tarifele au fost ajustate ușor în jos – 3,59 lei/kWh pentru Premier Energy și 4,00 lei/kWh pentru FEE Nord –, dar chiar și așa rămân mult peste nivelul de dinaintea crizei energetice, după cum admite și documentul Guvernului.
În fața acestui val de scumpiri, executivul, cu sprijinul Uniunii Europene, a introdus un mecanism de compensare aplicat direct în facturi. Fără cereri, fără cozi, fără dosare: reducerile apăreau automat, pe baza unor criterii de consum și a unor categorii stabilite în prealabil. Măsura a funcționat ca un amortizor pentru sute de mii de gospodării, care au simțit mai puțin creșterea bruscă a prețurilor la energie. Fără aceste compensări, șocul ar fi fost, recunoaște și Guvernul, mult mai dureros.
Acum, însă, regula jocului se schimbă din nou. Compensațiile în factură dispar, iar în locul lor vin transferuri monetare pentru căldură, acordate doar celor considerați vulnerabili. Pe hârtie sună logic: ajutorul se duce acolo unde e „cea mai mare nevoie”. În realitate, între criterii, formulare, verificări și termene, riscul este ca o bună parte din familiile care nu sunt nici „cele mai sărace”, nici confortabile financiar să rămână la mijloc, cu facturi mari și cu un sprijin tot mai subțire.
Decizia ridică și întrebarea politică pe care mulți o gândesc, dar puțini o spun direct: de ce mecanismul simplu și vizibil al compensării în factură se oprește fix după ce trece anul electoral? Pentru oameni, semnalul e clar: în campanie, statul își asumă rolul de scut la factură; după vot, același stat le spune să se descurce mai „eficient” și mai „țintit”. Iar în 2026, când vor deschide facturile la curent fără rândul de „compensație”, mulți vor înțelege pe pielea lor cât a valorat, de fapt, acest sprijin.
