Peste două tone de carne de pui contaminate cu Salmonella au fost oprite de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor chiar la frontieră, înainte să ajungă în magazine și, de acolo, în farfuriile oamenilor. De data asta, sistemul a funcționat: laboratorul a sunat alarma la timp, iar lotul a fost întors din drum, nu pus frumos în vitrină, la ofertă.
Autoritățile spun că este vorba despre un nou lot neconform, care se adaugă unei liste tot mai lungi de transporturi respinse în ultimii ani. Dincolo de comunicatele oficiale, acest șir de cazuri arată limpede un lucru: pe piața noastră încearcă să intre marfă de cea mai proastă calitate, pe principiul „dacă trece, trece”.
În spatele fiecărui astfel de camion stau firme care mizează fie pe controale superficiale, fie pe șansă, fie pe complicități tăcute. Fără sancțiuni dure, interdicții de import și amenzi care chiar dor, tentația de a mai încerca o dată rămâne uriașă, pentru că profitul potențial e mai mare decât riscul de a fi prinși.
Salmonella nu este o simplă „bacterie la stomac”, ci o infecție care poate trimite oamenii la spital, mai ales copiii, vârstnicii și persoanele cu imunitatea scăzută. Când asemenea carne ajunge în rafturi, consumatorii nici măcar nu bănuiesc că, în loc să pună cina pe masă, își pun familia în pericol.
De data aceasta, ANSA a închis poarta la timp, iar lotul periculos nu a ajuns în gospodării. Dar episodul ridică o întrebare incomodă: ce se întâmplă în zilele în care probele nu sunt luate corect, analizele întârzie sau controalele sunt făcute doar „din ochi”?
Fără un sistem de control ferm, consecvent și cu responsabilitate reală pentru importatori, riscul rămâne același: azi autoritățile blochează două tone la frontieră, mâine câteva sute de kilograme pot trece liniștit. Iar consumatorii ajung cobai în propriul frigider, convinși că ceea ce cumpără din magazin este, automat, sigur.
