Decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-l decora de Ziua Națională pe veteranul Ion Vasile Banu a deschis un val de critici aprinse în spațiul public, aducând în discuție limitele simbolurilor naționale și responsabilitatea morală a instituției prezidențiale. Veteranul a făcut parte din Divizia 13, unitate care a luptat alături de trupele naziste pe Frontul de Est, un episod extrem de sensibil din istoria României, mai ales în contextul masacrelor la care a participat armata română în Odesa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cel mai dur mesaj a venit de la profesorul Cătălin Avramescu, fost șef al Cancelariei Prezidențiale și expert în istoria nazismului, care afirmă că gestul prezidențial transmite, simbolic, ecoul unui salut compromițător – „Heil Hitler”. Avramescu explică faptul că, indiferent de intenție, decorarea unui militar asociat cu un episod de exterminare nu poate fi percepută drept un act de recunoaștere a democrației, ci mai degrabă o relativizare a crimelor comise în acea perioadă. În opinia lui, contextul istoric nu poate fi separat de persoana decorată.
Avramescu merge mai departe și califică întreaga acțiune drept „scandaloasă și iresponsabilă”, afirmând că gestul președintelui este rezultatul unei consilieri defectuoase și a unei decizii politice luate fără o evaluare serioasă a implicațiilor morale și istorice. Fostul consilier susține că orice listă de decorații trece prin verificări riguroase, iar un astfel de nume ar fi trebuit eliminat de la început, tocmai pentru a evita controversele care afectează credibilitatea instituției prezidențiale.
Criticii subliniază și faptul că Ziua Națională, prin natura sa, reprezintă un moment de unitate și recunoaștere a valorilor democratice ale statului modern. Decorarea unei persoane cu trecut militar controversat riscă să deturneze semnificația sărbătorii, mutând dezbaterea de la simbolistica unirii la tema culpabilității istorice. Mulți istorici atrag atenția că astfel de decizii trebuie luate cu maximă prudență, pentru a nu rescrie indirect narativa despre trecutul României în al Doilea Război Mondial.
Reacțiile publice au fost rapide și puternice, atât în presă, cât și pe rețelele sociale, unde numeroși comentatori au cerut explicații oficiale și o clarificare a criteriilor care au stat la baza decorației. În acest sens, organizațiile civice și experții în memorie istorică reamintesc că România are obligații internaționale clare privind condamnarea regimurilor totalitare și a colaborării militare cu acestea, iar instituțiile statului trebuie să acționeze în spiritul acestor angajamente.
Deocamdată, Administrația Prezidențială nu a venit cu o clarificare detaliată a deciziei, limitându-se la argumentul general al recunoașterii veteranilor. Dezbaterea însă continuă, punând presiune pe Palatul Cotroceni într-un moment simbolic pentru statul român. În absența unei poziții ferme, scandalul riscă să umbrească atât semnificația Zilei Naționale, cât și încrederea publică în modul în care sunt gestionate simbolurile naționale.
