Înghețurile timpurii din primăvară, urmate de ploile abundente din octombrie, au lovit puternic sectorul fructelor din Republica Moldova, reducând drastic recolta, cu excepția merelor. Exporturile de caise au scăzut la circa 3.800 de tone, de aproape trei ori mai puțin decât în 2024, iar producția de cireșe a ajuns la 12.000 de tone, cu aproape 9% mai mică decât anul trecut. La conferința națională „Businessul Fructelor”, pomicultorii, autoritățile și experții au discutat deschis despre vulnerabilitățile unui sector agricol care pierde teren atât la propriu, cât și la figurat.
Situația este dramatică și pentru strugurii de masă. Înainte ca ploile să lovească puternic toamna, nici 20% din roada totală nu fusese recoltată. Aproximativ 70–80% din plantațiile multianuale au fost afectate de cantități record de precipitații, potrivit producătorilor agricoli. Mulți fermieri au pierdut întreaga recoltă pe care se bazau pentru export, iar costurile de recuperare sunt adesea mai mari decât veniturile estimate. Lipsa de asigurări agricole și accesul dificil la compensații amplifică pierderile.
Pe lângă vreme, degradarea livezilor reprezintă o problemă majoră. În ultimii ani, suprafața plantațiilor a scăzut cu peste 20%, iar multe livezi sunt îmbătrânite, trecute de perioada de exploatare. Fermierii le defrișează, dar nu au resurse pentru a planta altele noi. Ministerul Agriculturii recunoaște că lipsa inițiativei pentru reînnoirea plantațiilor este critică: fără material săditor modern, fără soiuri competitive și fără sisteme de protecție, Moldova pierde avantajul tradițional în sectorul pomicol.
Costurile de producție sunt un alt factor care îngenunchează fermierii. Unele produse de protecție fitosanitară și fertilizatori sunt cu peste 400% mai scumpe decât în Uniunea Europeană, iar accesul la ele este limitat de reglementări și taxări. Moldova are o gamă mai redusă de produse autorizate decât țările UE, ceea ce face ca fructele moldovenești să fie mai puțin competitive pe piața europeană. Pe lângă preț, fermierii se confruntă și cu cerințe stricte de certificare, reducerea pesticidelor, protecție anti-grindină și infrastructură post-recoltare, iar fără investiții este tot mai dificil să pătrundă pe piațele externe.
Experții spun că cei care au avut sisteme moderne de protecție — antigrindină, antiploaie sau plase fotoselective — au reușit să salveze cel puțin o parte din recoltă. Ceilalți, majoritatea fermierilor din sectorul tradițional, au rămas cu producție compromisă, fără șanse reale de export. Accesul la fonduri europene, irigare modernă și finanțări pe termen lung sunt soluțiile cerute insistent de producători. Agricultura moldovenească are nevoie de investiții nu doar pentru a supraviețui, ci pentru a rămâne relevantă.
Premierul Alexandru Munteanu a declarat, în cadrul conferinței, că Guvernul va lucra cu asociațiile de producători pentru programe comune de modernizare. În prezent, Moldova deține aproximativ 100.000 de hectare de livezi, dar, fără reforme, specialiștii avertizează că numărul va continua să scadă. Viitorul industriei fructelor depinde de protecție, tehnologie și finanțare accesibilă, nu doar de climă.
