Uniunea Europeană trimite un semnal ferm de sprijin pentru securitatea Moldovei și anunță o investiție de 20 de milioane de euro, destinată consolidării apărării antiaeriene. Decizia vine în contextul tot mai frecventelor survolări ale spațiului aerian moldovenesc de către drone rusești, incidente considerate periculoase atât pentru populație, cât și pentru aviația civilă. Bruxellesul spune că securitatea aeriană a Moldovei este parte din securitatea europeană și că vulnerabilitățile de la Chișinău nu pot fi ignorate într-un război care se poartă și cu intimidare, și cu tehnologie.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis un mesaj direct, pe rețeaua X: încălcările spațiului aerian sunt „inadmisibile” și pun în pericol nu doar Moldova, ci întreaga regiune. Ea a subliniat că banii vor merge în acest an către sisteme antiaeriene moderne, instruire și capacitate de detectare, pentru ca Republica Moldova să poată răspunde cu mijloace reale, nu doar cu proteste diplomatice. Oficialii europeni confirmă că sprijinul se înscrie în Facilitățile de Asistență pentru Securitate și este parte a unui pachet mai larg ce include echipamente de comunicații, drone de supraveghere și protecție cibernetică.
Experții în securitate atrag atenția că Moldova se confruntă cu un pericol nou: dronele militare care traversează teritoriul național fără autorizare, unele căzând direct în gospodării, cum s-a întâmplat recent în raionul Florești sau la Cuhureștii de Jos. Fără apărare antiaeriană proprie, țara depinde de informațiile primite de la vecini, România și Ucraina, iar reacțiile sunt adesea întârziate. Aceste incidente nu sunt „accidente tehnice”, spun analiștii, ci teste de vulnerabilitate și instrumente de presiune folosite de Moscova.
Autoritățile de la Chișinău salută sprijinul UE și spun că este primul pas real spre un scut aerian modern, în timp ce discuțiile despre apropierea de structurile europene de apărare devin din ce în ce mai concrete. Dezbaterea publică se mută acum din zona declarațiilor în cea a capacităților tehnice, iar întrebarea este una clară: cât de repede poate Moldova să treacă de la vulnerabilitate la protecție?
