În zona de frontieră dintre Republica Moldova și România va fi creată, pentru prima dată, o Unitate de primiri urgențe transfrontalieră, care va permite intervenții imediat de ambele părți ale Prutului, fără blocaje birocratice. Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne anunță că echipele din cele două state vor lucra după un protocol comun, care va permite ca ambulanța cea mai apropiată să ajungă prima la caz, indiferent dacă pacientul se află pe teritoriul Moldovei sau al României. Astfel, o situație critică de la Cahul ar putea fi preluată de echipajul din Galați, iar un incident grav din județul Vaslui ar putea fi gestionat de medicii din Ungheni.
Proiectul include dotarea unității cu aparatură modernă, standard european, capabilă să diagnosticheze rapid traumatisme, stopuri cardio-respiratorii, accidente rutiere sau situații de intoxicații, precum și pregătirea comună a medicilor și paramedicilor din ambele state. Echipamentele vor fi compatibile tehnic și operațional, astfel încât datele medicale să poată fi transmise în timp real între spitalele din Chișinău, Iași, Galați sau Bârlad, iar transferul pacienților să nu depindă de graniță, ci doar de gravitatea cazului.
Programul de instruire prevede schimburi regulate de experiență, stagii în spitalele din Galați și simulări de intervenții complexe care includ echipe mixte și comunicații integrate, cu sprijin din partea Departamentului pentru Situații de Urgență din România. Partenerii spun că scopul este ca până în vara lui 2027 să existe un sistem funcțional, cu dispecerat comun, timp de reacție redus și traseu medical clar pentru cazurile grave, mai ales în zonele rurale unde distanța până la spitale poate face diferența între viață și moarte.
Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova subliniază că ideea intervine exact când presiunea asupra sistemului de urgență crește: accidente de circulație, incendii, incidente la frontieră, dar și fluxul tot mai mare de oameni care circulă între cele două țări, în contextul integrării europene. Autoritățile vorbesc despre un „exercițiu de cooperare reală”, nu doar politică, care ar putea deveni un model regional, folosit și pentru viitoare intervenții în caz de cutremure, inundații sau crize umanitare.
Specialiștii spun că ceea ce părea, acum câțiva ani, un scenariu idealist, devine acum o soluție concretă: medicina de urgență se adaptează la mobilitatea oamenilor, la spațiul comun româno-moldovean și la noile realități geopolitice. Granița nu trebuie să fie o barieră, mai ales când timpul înseamnă viață.
