Renato Usatîi cere schimbarea radicală a legislației antidrog, acuzând că actualul Cod Penal este prea blând și permite rețelelor să se extindă nestingherit, în timp ce tinerii devin primele victime. Vicepreședintele Comisiei pentru securitate națională propune ca vânzarea de droguri să fie pedepsită cu minimum 15 ani de închisoare, iar organizarea traficului să ducă la detenție pe viață, fără alternative precum suspendarea sau amenda. Nu este doar o inițiativă legislativă, spune el, ci un semnal pentru toți cei care transformă străzile și platformele online în piețe ilegale: statul nu mai închide ochii.
Usatîi atrage atenția că drogurile nu mai ajung prin metode clasice, ci prin colete anonime, servicii de curierat și aplicații criptate, unde livrările se fac prin GPS, iar consumatorii găsesc „marfa” sub pietre, în parcuri sau lângă blocuri. El spune că această metodă, numită „dead drop”, permite organizatorilor să rămână invizibili și cere închiderea breșelor care permit circulația coletelor fără expeditor identificat, dar și a cartelelor telefonice preplătite cumpărate fără acte, folosite pentru coordonarea livrărilor.
Responsabilitatea, afirmă el, nu trebuie să rămână doar la poliție, ci să fie împărțită între Parlament, procuratură, serviciile de interceptare și judecători, pentru că altfel rețelele se reorganizează rapid, ascunzându-se în spatele unor ONG-uri, platforme IT sau companii de livrare rapidă. Usatîi spune că și școlile trebuie să primească sprijin real, cu sesizări rapide și protecție pentru elevii amenințați de dealerii care recrutează minori ca distribuitori.
Datele oficiale arată că traficul de droguri a explodat: peste 900 de dosare deschise doar în acest an, mai mult decât oricând, iar tipurile de substanțe sunt tot mai periculoase – nu doar plante halucinogene sau hașiș, ci mixuri sintetice care pot provoca dependență după câteva zile și chiar moarte prin supradoză. Medicii confirmă că au crescut și cazurile de intoxicații grave la adolescenți, iar dosarele ajung cu întârziere la justiție, în timp ce rețelele se adaptează repede, folosind metode digitale greu de urmărit.
Propunerea lui Usatîi va ajunge în Parlament în următoarea sesiune, iar dezbaterea se anunță aprinsă: unii vor susține înăsprirea legii, alții vor avertiza asupra riscului ca detenția pe viață să nu fie compatibilă cu standardele europene. Cert este că fenomenul nu mai poate fi ignorat, iar societatea vrea un răspuns clar la întrebarea: cine protejează tinerii de droguri?
