SOCIAL

Hărțuirea online doare la fel ca în viața reală

Hărțuirea digitală nu mai este o excepție, ci una dintre cele mai grave forme de violență între adolescenți. Psihologii avertizează că rănile provocate de agresiunea online nu sunt „virtuale”, ci la fel de reale ca orice lovitură sau insultă directă. Un studiu realizat în mai multe licee din țară arată că peste jumătate dintre elevi au fost victime ale violenței digitale, iar în două treimi dintre cazuri agresorul nu este un necunoscut, ci un coleg, prieten sau chiar cineva apropiat.

Fenomenul ia mai multe forme: mesaje jignitoare, distribuirea fără acord a fotografiilor personale, excluderea din grupuri, comentarii umilitoare, glume care devin atacuri publice și presiune psihologică. Specialiștii spun că, în mediul virtual, agresiunea circulă rapid, poate ajunge la sute de persoane într-o clipă și rămâne în memorie, fiind greu de „șters” atât digital, cât și emoțional. Adolescenții descriu sentimentul de rușine, panică, izolare și uneori chiar depresie.

Dincolo de cifre, psihologii atrag atenția asupra tăcerii. Mulți tineri nu vorbesc despre experiențele lor de teamă să nu fie judecați, să nu fie învinuiți sau pentru că nu știu cui să ceară ajutor. În lipsa dialogului, rana se adâncește, iar în unele cazuri, agresiunea online lasă urme pe termen lung: anxietate, izolare, pierderea încrederii în sine și chiar abandon școlar.

Recomandările specialiștilor sunt clare: adolescenții trebuie să fie atenți la persoanele necunoscute din lista de contacte, să nu ofere informații personale și să își protejeze viața privată online. Dacă sunt hărțuiți, să păstreze dovezile – capturi de ecran, mesaje, linkuri – să blocheze agresorul și să raporteze abuzul pe platforma respectivă. Cel mai important este să nu rămână singuri și să ceară ajutorul unui psiholog, profesor sau părinte.

Există platforme specializate, precum 12Plus sau siguronline.md, unde tinerii pot vorbi anonim cu psihologi, pot raporta cazuri de violență digitală și pot primi sfaturi concrete. Experții spun că protecția începe cu educația, dialogul și sprijinul emoțional, nu cu morală sau vinovăția aruncată asupra victimelor.

Internetul nu este un loc periculos prin el însuși, spun psihologii, devine periculos atunci când cei care îl folosesc nu știu cum să se protejeze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button